Declinul industriei chimice. Gazele din offshore, o soluție ignorată de către Guvern

România înregistrează un dezechilibru major între importurile și exporturile de produse chimice, având una dintre cele mai slabe performanțe din UE.

Pe de altă parte, Guvernul se gândește să vândă gazele din Marea Neagră fără să aibă o strategie pusă la punct, care să fructifice aceste gaze în beneficiul economiei românești.

Din datele preluate de Realitatea Financiară de pe Eurostat, în perioada 2007-2017, exporturile de produse chimice ale României au înregistrat o creștere anuală de 2%, până la 951 milioane de euro, una dintre cele mai mici valori din Uniunea Europeană.

În același timp, importurile au urcat mult mai mult decat dublu punctelor procentuale, cu 4,6% pe an, ajungând în 2017 la 1,5 miliarde de euro, conform Eurodstat.

„Dacă vrem ca ungurii să nu mai râdă în nas, ar trebui să investim și noi ca ei. Iată, grupul MOL construiește un combinat chimic nou, de 1,2 miliarde de euro, cu tehnologie Thyssenkrupp”, comentează pentru Realitatea Financiara,  Cristian Pârvan, secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

Anul trecut, Ungaria a primit acceptul UE pentru un ajutor de stat în valoare de circa 131 de milioane de euro pentru construirea noii unităţi petrochimice, după cum informează site-ul Comisiei Europene.

„Am avut și noi Arpechim Pitești, l-am desființat pentru că era comunist, foarte bine, dar acum trebuie să facem combinate noi, moderne. Dacă vrem să avem o industrie puternică, trebuie să investim, să acordăm ajutoare de stat în acest domeniu. Numai țările africane își vând resursele naturale în stare pură, fără să le fructifice pentru economie”, a mai spus Pârvan.

Cel mai elocvent exemplu din ultimii ani îl dă Venzuela, a cărei populație trăiește în sărăcie, deși este una dintre cele mai bogate țări în hidrocarburi.

Reprezentantul AOAR consideră un semnal pozitiv programul în valoare de 300 milioane de euro prin care Oltchim Râmnicu Vâlcea va trece de la materia primă pe bază de petrol la cea pe bază de gaze naturale.

„De asemenea, e necesară o soluție rațională, legală, pentru combinatele de îngrășăminte deținute de Ioan Niculae. Ok, l-am pedepsit, a stat la închisoare, dar cu combinatele ce am avut?” – se întreabă Cristian Pârvan.

Ministrul Finanțelor Eugen Teodorovici a anunțat recent o inițiativă legislativă prin care marile companii aflate în insolvență ar urma să fie preluate de statul român, iar firmele din sectorul chimic aflate în această situație ar intra în acest regim.

A intrat în istorie întrebarea adresată României în luna iunie de Kristof Terhes, CEO al FGSZ, transportatorul maghiar de gaze, într-o conferinţă de presă organizată de companie la Bucureşti: „Nu aveţi petrochimie, nu puteţi folosi gazele naturale ca materie primă. Ce faceţi cu gazul? Îl ardeţi, faceţi un foc mare?”.

După cum arată datele acestei industrii, șeful „Transgaz-ului unguresc” are dreptate, cam „ardem gazul”.

Cine scoate gazele, ce facem cu ele? Avem ce face cu ele sau le scoatem degeaba? Iată chestiuni la care statul trebuia să aibă răspunsul în momentul în care a decis să acorde contractele de concesiune în vederea exploatării resurselor de gaze din Marea Neagră.