Costi Rogozanu: Corporația face legislația. Patronii și rasismul

Scandalul împânzirii Ministerului Sănătății cu angajați de la companii private de sănătate riscă să fie îngropat. Nu există încă destulă conștientizare a gravității faptelor la nivel de mase, dar ceva schimbare există.

Au apărut mai mulți ziariști sensibili la ceea ce se cheamă abuzul privat. Abuzul venit din martea marilor companii poate părea discret, se poate vinde ca ”legile naturale ale pieței”. Dar nu e decât forța unor firme private de a-și da singure legi, cam cum își dădeau baronii pe vremuri sau cum încerca Dragnea în anii trecuți. Baronii și baroneții politici sunt gulme pe lângă forța unor investitori, pe lânga forța băncilor aliate sau forța unor industrii cu tendințe de monopol, fie că sunt din industria pharma sau petrolieră.

România a suferit abuzurile astea fără să aibă anticorpi. Prea mulți au crezut că e ceva ”rău comunist” dacă descoperi enorma corupție și enormul abuz din mediul privat. De fapt, am ucis și ultimele redute capabile să țină piept unor astfel de abuzuri: au fost promovați numai ziariști care păreau publicitari pentru mari firme, au fost promovați politicieni care par și ăia agenți de vânzări și tot așa. Cine dă vina doar pe politicieni și nu vede că statul român s-a retras și e luat periodic  în posesie de interese de business acela își merită soarta. Slavă cerului, în cazul guvernării Polisano-Medlife propusă de Ludovic Orban și Victor Costache (ministru încă angajat la această firmă privată) au existat reacții. Cazul e flagrant: primele măsuri luate în domensiul sănătății sunt total de ajutorare a businessului privat în sănătate. Consecințele pot fi dramatice într-o țară în care nici clasa de mijloc nu prea e de mijloc, nu-și permite mare lucru. Dar și falsa percepție despre sine este regină: m-am săturat de opinii ultra de dreapta emise de oameni fără resurse, dar care înghit gălușca propagandistică a pieței libere care rezolvă orice. Piața liberă poate și distruge orice: a distrus presa, a distrus segmente întregi de securitate socială și o va face în continuare.

Cazul Ditrău

Dacă asculți mai atent nemulțumirile oamenilor din Ditrău, ele sunt îndreptate către patroana brutăriei unde erau angajați cei doi muncitori din Sri Lanka. E un caz școala cu ce se întâmplă când exploatezi fără milă și dup-aia te miri că ai rasism la tine în sat. Rasismele sunt de multe feluri, nicio formă din ele nu e acceptabilă. Dar poți vedea cum abuzul privat exercitat de patroni medii și mici nu mai are decât răspuns aberant. După ce mai mulți oameni din Ditrău au fost angajați la brutăria cu pricina și le-a ieșit jobul pe nas (nesfârșite ore suplimentare, salarii mici etc.), replica ultimă rămasă a fost o criză de rasism în frunte cu preotul satului. Duse au fost și reacțiile de la centru, politic sau civic nimeni nu ajută oamenii în astfel de situații. Sunt greve de sute, mii de muncitori pe care presa, politicienii și sensibiloșii civic nu le bagă în seamă din reflex.

Grevele sunt privite cu suspiciune, cererea de salariu mai mare este privită cu dispreț. Ce mai rămâne atunci?, o revoltă rasistă împotriva dumpingului la salarii. Românii ar trebui să știe (din proprie experiență, că doar mulți au muncit afară) că rasismul merge mână în mână cu piața muncii. Salariul mic e ținut în control de o atmosferă plină de ”rasism de control”. Milioane de români au muncit cu securea xenofobă deasupra capului.

Atitudinea comunității din Ditrău e inacceptabilă. Dar să nu vină patronii să ne explice că ei sunt deschiși la minte, că-i dă cosmopolitismul afară din casă și de aia angajează muncitori de departe. Nu, piața muncii în România a fost exploatată și epuizată intens, rapid, fără milă. A lăsat în urmă o armată de traumatizați ai pieței libere a muncii. Și ultimele resurse de empatie și solidaritate, cu niște muncitori mai săraci decât ei, de exemplu, au fost rase dimpreună cu aceste abuzuri istorice.

Rasismul unor primari împotriva romilor, rasismul unor comunități împotriva unor muncitori migranți sunt de fapt tolerate și acceptate în numele unor date oricum false. Însă sursa acestor rasisme stă și într-un discurs pe care îl au TOATE partidele din România: instigarea împotriva celor mai săraci dintre noi. Uită-te mereu în jos, nu în sus. Îți face patronul ceva rău? Atunci nu da replica, fă și tu rău unuia mai jos decât tine.

Românii fugiți în afara țării au fugit în state mai atente la abuzul privat, au căutat patroni ceva mai umani, capitalism ceva mai temperat de reglementări.  Din păcate falsa conștiință merge până acolo încât să tot repetăm ca papagalii că suntem prea comuniști, și că cei de afară caută ”piețe libere”. E fix invers, de aia unii ideologi de pe aici vă vor explica și că Vestul e amenințat de ”stânga”, că noi, esticii, am rămas ultima redută a capitalismului și valorilor europene. Aș muri de plâns dacă n-aș muri de râs.

Articolul precedentCotațiile petrolului, la cele mai reduse niveluri din ultimele 13 luni, din cauza coronavirusului
Articolul următorMinistrul Finanțelor vrea comisie de anchetă pe OUG 114