Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, anunță că în 2025 se termina mega-investigația privind o înțelegere între 10 mari bănci comerciale, pentru practică anticoncurențială de fixare a ratei dobânzii ROBOR la un nivel cât mai ridicat. Această declarație a pus pe jar piața bancară, iar Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, a intervenit la Realitatea Plus pentru a aduce argumente în favoarea faptului că băncile nu au un cuvânt de spus în stabilirea indicelui ROBOR. Pe de altă parte, senatorul Daniel Zamfir l-a contrazis pe consilierul lui Isărescu și a venit cu contraargumente. În plus, senatorul vestit pentru inițierea legii dării în plată a oferit sfaturi pentru românii îngropați în ratele la bănci.
Adrian Vasilescu a susținut că reacțiile Consiliului Concurenței, care a lansat acuzații de manipulare a ROBOR, sunt premature și lipsesc de o bază factuală solidă. Potrivit acestuia, ROBOR este un indicator calculat pe baza cotațiilor a 10 bănci, iar fluctuațiile sale sunt în mare măsură influențate de inflație și de întregul mediu economic, nu neapărat de o posibila „conspiratie” între bănci. De asemenea, Vasilescu a afirmat că IRCC, un indicator stabilit prin lege pentru a acoperi riscurile percepute ale ROBOR, se află acum pe o traiectorie mai mare decât ROBOR, ceea ce sugerează că cei care au optat pentru IRCC în loc de ROBOR se confruntă cu rate mai mari.
Vasilescu subliniază ideea că, în contextul dezinflatiei recente, ROBOR ar putea fi pe o pantă de scădere, argumentând că, în spatele fluctuațiilor, există dinamici macroeconomice complexe care depășesc acuzațiile de manipulare.
„Punctul meu de vedere este ca Consiliul Concurentei s-a grabit sa dea comunicat inainte de a avea o decizie finala. Rezultatele finale vor fi comunicate la sfatrsitul anului. Este a treia sau a patra oara in anii de dupa criza economica in care Consiliul Concurentei vine cu o bomba si pe urma nu se ajunge la niciun fel de rezultat concret.
Eu nu pot sa comentez un comunicat al Consiliului Concurentei in care vorbeste despre suspiciuni. Dar ceea ce pot sa va spun este la mijloc este ROBOR, un indicator care intr-adevar, este calculat cu participarea a 10 banci. Nu a fost niciodata dovedita implicarea acestor banci pe care Consiliul Concurentei a invocat-o.
Nu stiu care va fi rezultatul la sfarsitul anului, dar pot sa va spun ca ROBOR, care reglementeaza creditele interbancare, creditele la care bancile se imprumuta intre ele, acest indicator nu poate fi influentat prea mult de o banca sau de alta, pentru ca el este influentat puternic si determinant de rata inflatiei. Noi in momentul de fata, in fata cresterii preturilor care a inceput in 2021, incepand din 2023 suntem in dezinflatie. Iar de cand cresc preturile mai incet, si ROBORul a inceput sa scada. Consiliul Concurentei zice ca a fost o ntelegere sa mareasca rata ROBOR-ului, dar eu ma uit pe inflatie, pe statistici de doi ani aproape de cand a inceput acest proces de dezinflatie si ROBOR-ul este tot in scadere.
Mai mult, teribilul IRCC, care a fost stabilit prin lege tocmai ca sa existe un alt indicator, acuma este mai sus decat ROBOR. Cei cu credite care s-au reprezit cu IRCC-ul acum platesc o rata mai mare. Si cred ca in continuare ROBOR-ul va veni in jos”, a spus Adrian Vasilescu la Realitatea Plus.
Pe de altă parte, Daniel Zamfir aduce în discuție precedentul unei anchete realizate de Consiliul Concurenței cu șapte ani în urmă, în care s-au identificat elemente care sugerează manipularea ROBOR. Senatorul critică abordarea lui Vasilescu, subliniind că cele două instrumente financiare nu sunt echivalente.
Zamfir sfătuiește debitorii să fie proactivi, subliniind că legea dării în plată oferă protecție pentru cei care se confruntă cu o creștere semnificativă a ratelor. Aceasta este o soluție potențială pentru românii datori care ar putea solicita reechilibrarea contractelor lor, în cazul în care sumele plătite depășesc cu 50% valoarea de la semnarea contractului.
„In primul rand, in legatura cu actiunea Consiliului Concurentei. Acolo e o fumigena, pentru ca La Consiliul Concurentei a existat o ancheta in sensul acesta inca de a acum 7 ani de zile, eu am fost presedinte a unei comisii de ancheta care exact asta am analizat si am constatat atunci ca da, sunt elemente suficiente ca sa constatam ca ROBOR-ul este manipulat. In urma acelei anchete s-a nascut si un proiect de lege care a stabilit un alt indicator, si anume IRCC. Pe mine ma deranjeaza foarte tare ca domnul Vasilescu profita de necunostiinta multor oameni care spun ca ROBOR si IRCC este acelasi lucru. Nu este acelasi lucru, eu insist cu tarie ca lucrul asta sa il stie oamenii.
Lucrurile stau asa: ROBOR se calculeaza pe baza cotatiilor pe care le fac cele 10 banci de care vorbea domnul Vasilescu. Cat solicita ei dobanda pentru banii pe care ii scot in piata. Si atunci evident ca poate fi manipulat, de ce, pentru ca am constatat la acea comisie de ancheta banci care solicitau o anumita cota a dobanzii, dar nu exista tranzactie la acea dobanda. Ma pot gandi eu ca banca aia a pus acolo o dobanda special ca sa creasca media? Pentru ca ROBOR-ul cum se calculeaza? Participa 10 banci, se elimina 1 si 10, raman 8 si se face media celor 8, dar asta, de ce am constatat ca poate fi manipulata si alm ajuns la IRCC, pentru ca nu e o cotatie reala. Ca sa fac as o comparatie cu zona imobiliara, pretul real al unei case nu e ala care il soliciti tu, ci ala care ti se ofera pe ea. Si de aceea am schimbat prin lege indicele si am zis: Acel IRCC reprezinta nivelul cotatilor, adica real, la ce dobanda se tranzactioneaza, nu ipotetic la ce dobanda ar verea bancile sa se tranzactioneze. Si sa spui azi ca ROBOR-ul e la fel? Nu e lafel. Oamenii care au trecut la IRCC constată ca au platit o dobanda mult mai mica. E adevarat, se face cu un ecart de 6 luni, dar daca facem o medie anuala o sa vedeti ca intr-o proportie covarsitoare IRCC este mult mai mic ca indice fata de ROBOR.
Vreau ca toti cei care au credite la banci sa stie un lucru si sa foloseasca aceasta informatie: legea darii in plata spune foarte clar: toti cei carora le-a crescut rata cu mai mult de 50% fata de momentul initial al semnarii contractului pot face o notificare catre banca prin care sa ceara reechilibrarea contractului iar banca este obligata sa elimine supraindatorarea. Asadar, este tot o forma de plafonare a unei dobanzi, indirecta. Daca ti-a crescut rata indiferent daca ai credite in lei sau euro, banca este obligata sa iti taie acea suma, acea supraindatorare asupra careia s-a pronuntat si Curtea Constitutionala”, a spus senatorul Daniel Zamfir la Realitatea Plus.
