În 2018 activau în România 524.900 de microîntreprinderi, cu 2,5% mai multe faţă de anul precedent, care au realizat o cifră de afaceri totală de 129 miliarde lei şi un profit de 27,5 miliarde lei (21% din cifra de afaceri şi o medie de 52.390 lei per companie), arată un studiu al Instant Factoring.
Microîntreprinderile sunt companii cu o cifră de afaceri de până la 500.000 euro. Companiile cu o cifră de afaceri de până în 250.000 euro au generat 72% din cifra de afaceri consolidată, însemnând 82.265 miliarde lei. Deşi cifra de afaceri totală a microîntreprinderilor se află în uşoară scădere, cu 6%, de la 139,1 miliarde lei în 2017 la 131 miliarde lei în 2018, evoluţia rămâne pozitivă în ultimii 5 ani. Companiile cu o vechime mai mică de 5 ani au generat cea mai mare pondere (24%) din cifra de afaceri în 2018.
Conform clasificării companiilor după nivelul cifrei de afaceri, firmele aflate în intervalul 50.000-250.000 euro au realizat 47,5% din cifra de afaceri consolidată a sectorului, în creştere cu 2,5% faţă de 2017, urmate de categoria 250.000-500.000 euro cu 36,3% şi de cele mai mici, sub 50.000 euro, cu o pondere în rezultat de 16,2%.
62,8% din cifra de afaceri a microîntreprinderilor din România este realizată de primele 5 sectoare, unde pe primul loc rămâne comerţul cu amănuntul
Din punct de vedere al distribuţiei sectoriale, comerţul cu amănuntul rămâne cel mai mare sector, cu o cifră de afaceri de 25,8 miliarde lei în 2018. Este urmat de comerţul cu ridicata cu 15,4 miliarde lei şi de industria de construcţii cu 13,6 miliarde lei în 2018. În top 5 se mai află microîntreprinderile din transporturi şi depozitare cu 13,2 miliarde lei şi cele din industria prelucrătoare cu 13 miliarde lei.
Microîntreprinderile active în primele 5 sectoare realizează în total 62,8% din cifra de afaceri a microîntreprinderilor din România, cu un total de 81 miliarde lei, toate celelalte sectoare având o cifră de afaceri cumulată de 48 miliarde de lei, adică 37,2% din total.
Forţa de muncă îşi continuă scăderea, aşa cum a fost previzionat şi în analiza anterioară a Instant Factoring. Scăderea este de 12% comparativ cu 2017 şi cu aproape 20% faţă de 2014, la 1 milion de angajaţi în 2018. „Pentru 2019 estimăm stabilizarea forţei de muncă în jurul nivelului de un milion de angajaţi. Printre factorii care generează tensiuni pe piaţa locală a forţei de muncă se regăsesc: procesul accelerat de migraţie, inadecvarea sistemului de învăţământ la cerinţele pieţei şi absenţa măsurilor de integrare a persoanelor inactive”, arată studiul.
Cea mai mare forţă de muncă angajată se află în sectorul comerţului cu amănuntul, 143,7 mii salariaţi (14,7%), urmat de industria prelucrătoare (139 mii, respectiv 14,2%) şi construcţii (122 mii, respectiv 12,5% din total).
Avansul costului mediu per angajat de 12% în 2018 faţă de anul precedent, mai accentuat decât cel al productivităţii, de 9%, reprezintă un risc important pe termen mediu, cu impact direct asupra competitivităţii locale, arată studiul.
Capitala conduce şi în privinţa numărului de angajaţi, cu peste 173 mii, adică 17,7% din total. Urmează judeţele Cluj (5,5%), Constanţa (4,6%), Timiş (4,3%) şi Ilfov (3,8%). Microîntreprinderile active înregistrate în aceste judeţe aveau aproape 350 mii de angajaţi, adică aproape 35,8% din total.
Potrivit reprezentanţilor companiei, îngrijorător este că peste 40% dintre microîntreprinderile active nu au avut niciun angajat în 2018. Dintre acestea, cele mai multe, respectiv 102,5 mii, au avut şi cifra de afaceri egală cu zero în 2018.
