Inflația rămâne principala vulnerabilitate a economiei românești în 2025. Minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de Administrație al BNR din 8 august confirmă că prețurile cresc mai repede decât era anticipat, iar noile măsuri fiscal-bugetare – cunoscute sub denumirea de „Pachetul 2″ – vor accentua această tendință.
În ciuda acestor presiuni, banca centrală a decis să mențină dobânda-cheie la 6,5%, mizând pe un echilibru dificil între combaterea inflației și susținerea economiei.
Inflația urcă peste așteptări
Potrivit BNR, rata anuală a inflației a crescut la 5,66% în iunie, de la 4,86% în martie, evoluție explicată în special prin scumpirea alimentelor. Condițiile meteorologice nefavorabile au determinat o creștere accentuată a prețurilor la fructe și legume, fenomen resimțit în toată regiunea.
Mai îngrijorător pentru BNR este faptul că și inflația de bază (CORE2 ajustat) – care exclude elementele volatile precum energia sau produsele alimentare neprocesate – a crescut la 5,7%, după ce anterior intrase pe o pantă descendentă. Acest indicator arată că presiunile inflaționiste sunt mai adânci și persistente decât s-ar putea crede la prima vedere.
Decizia BNR: prudență, nu agresivitate
Consiliul de Administrație al BNR a decis să mențină neschimbată dobânda-cheie la 6,5%, precum și coridorul de dobânzi (facilitatea de creditare – 7,5%, facilitatea de depozit – 5,5%).
De ce această decizie, în condițiile în care inflația accelerează? Explicația oficială este că o înăsprire suplimentară a politicii monetare ar afecta creditarea și ar frâna creșterea economică, într-un moment în care activitatea economică încetinește deja.
Cu alte cuvinte, BNR alege să rămână vigilentă și să transmită un mesaj de stabilitate, păstrându-și totodată marja de manevră pentru intervenții viitoare.
„Pachetul 2″: taxe mai mari, inflație mai mare
În centrul discuțiilor din cadrul BNR s-a aflat Pachetul 2 de măsuri fiscal-bugetare, intrat în vigoare la 1 august. Acesta prevede:
– majorarea TVA la mai multe bunuri și servicii,
– creșterea accizelor la carburanți și alcool,
– eliminarea unor facilități fiscale.
Impactul acestor măsuri este considerabil. Potrivit noilor estimări, inflația ar putea atinge un vârf de 9,2% în septembrie, urmând să coboare spre 8,8% la sfârșitul anului.
Astfel, Pachetul 2 acționează ca un șoc inflaționist suplimentar, venit peste scumpirile generate de alimente și energie.
Dublul rol al Pachetului 2
BNR atrage atenția că efectul măsurilor fiscale este unul cu două fețe:
– Pe termen scurt, ele pun presiune pe prețuri și cresc inflația.
– Pe termen mediu, reducerea consumului și temperarea cererii agregate ar putea contribui la scăderea treptată a inflației, spre ținta de 2,5% ± 1 punct procentual.
Problema este însă de încredere: dacă populația și firmele anticipează că prețurile vor continua să crească, acestea își vor ajusta comportamentul – prin majorări salariale, ajustări de tarife și scumpiri suplimentare – ceea ce poate prelungi spirala inflaționistă.
Economia încetinește
Minuta BNR notează că activitatea economică a fost mai redusă decât așteptările în prima parte a anului și se va tempera în trimestrele II și III 2025.
În aceste condiții, politica monetară trebuie să navigheze între două pericole:
– inflația ridicată, care erodează puterea de cumpărare și destabilizează economia
– risc de recesiune, dacă măsurile fiscale și dobânzile mari frânează prea mult consumul și investițiile
Concluzie: un echilibru fragil
Mesajul BNR este limpede: România traversează o perioadă de inflație ridicată prelungită, care va dura cel puțin până la finalul lui 2025.
„Pachetul 2″ adaugă o presiune suplimentară, complicând sarcina băncii centrale. În lipsa unor așteptări inflaționiste bine ancorate și a unei politici fiscale predictibile, lupta cu inflația riscă să fie mai lungă și mai costisitoare decât anticipa toată lumea.
