Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis miercuri o nouă reducere a ratei dobânzii de politică monetară, la nivelul de 6,5% pe an, începând cu data de 8 august, de la 6,75% pe an anterior, a anunţat banca centrală. Unii bancheri se așteaptă la efecte pozitive asupra inflației și creditării.
Totodată, BNR a hotărât reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an, de la 7,75% pe an, şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, de la 5,75% pe an, şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
BNR a decis în iulie să reducă rata dobânzii de politică monetară la 6,75% pe an, de la 7% pe an. Dobânda cheie era nemodificată din luna ianuarie a anului trecut.
Decizia a fost anticipată de unii economiști, dar surprinzătoare pentru alții,. Argumente în favoarea deciziei de reducere a ratei dobânzii de politică monetară, explicate de economistul șef al BRD, Florian Libocor, potrivit HotNews.
- scăderea inflației – dacă inflația a înregistrat o scădere semnificativă (ipoteză deja verificată) și se menține sub nivelul țintă (o provocare), BNR va reduce rata dobânzii pentru a stimula creșterea economică. Reducerea inflației indică faptul că presiunile prețurilor sunt controlate, permițând o politică monetară mai relaxată;
- încetinirea creșterii economice – dacă datele economice arată o încetinire a creșterii PIB-ului (ipoteză deja confirmată), o reducere a ratei dobânzii ar putea fi o măsură pentru a stimula activitatea economică. Un cost mai mic al creditului poate încuraja consumul și investițiile;
- condiții favorabile pe piețele financiare – stabilitatea sau îmbunătățirea condițiilor pe piețele financiare internaționale și locale (situație contrară acum) permite BNR să reducă rata dobânzii fără a risca volatilitate majoră. De exemplu, o scădere a randamentelor titlurilor de stat și un excedent de lichiditate în sistemul bancar (ipoteză valabilă de o bună perioadă) pot susține o decizie de reducere a dobânzii;
- politici monetare externe – deciziile altor bănci centrale majore, cum ar fi Fed sau BCE de a menține sau reduce ratele dobânzilor ar putea influența decizia BNR. Dacă aceste bănci centrale adoptă politici monetare mai relaxate (situații și contexte sensibile și mixte), BNR ar putea urma tendința pentru a evita aprecieri excesive ale leului care ar afecta exporturile;
- reducerea incertitudinilor economice – dacă incertitudinile economice globale și locale s-ar reduce (situatie categoric contrară), BNR ar putea avea mai multă încredere în reducerea ratei dobânzii pentru a sprijini economia. Acest lucru ar putea include stabilizarea piețelor financiare și îmbunătățirea perspectivelor economice generale;
- stimularea creditării – reducerea ratei dobânzii poate încuraja băncile să acorde mai multe credite sectorului privat, stimulând astfel consumul și investițiile. În contextul unei economii care necesită impulsuri suplimentare pentru creștere (a se evalua și contextul fiscal-bugetar dificil), aceasta poate fi o măsură eficientă.
La 6 iunie 2024, BCE a redus ratele cheie ale dobânzii cu 25 de pu
