Chiar dacă nu se aşteaptă în prezent la o criză economică similară cu cea din 2008, laureatul premiului Nobel pentru Economie, Joseph Stiglitz, se aşteaptă la falimente în serie şi se miră că băncile centrale îşi irosesc încă de pe acum muniţia, potrivit unui interviu acordat AFP.
„Pe baza a ceea ce ştim, aş spune că nu mă aştept la o criză”, afirmă economistul american cu ocazia apariţiei în Franţa a cărţii sale „People, Power, and Profits”.
Chiar dacă se declară „preocupat” de recenta injecţie de zeci de miliarde de dolari făcută de Banca Centrală a SUA (Fed) pe piaţa interbancară americană, Stiglitz observă pentru moment o „încetinire semnificativă a creşterii (…) care va antrena mai multe falimente”, o aluzie la colapsul recent al touroperatorului britanic Thomas Cook.
„Proasta gestiune a unei companii nu are în mod neapărat consecinţe în perioade de creştere, dar atunci când economia încetineşte aceasta dă faliment”, constată Joseph Stiglitz, care se aşteaptă ca şi alte companii să urmeze acelaşi drum, fără a declanşa însă un cataclism financiar comparabil cu cel din 2008.
„Este adevărat că această situaţie îi face nervoşi pe oameni, dar este nevoie de perturbări mai ample pentru a provoca o criză mondială”, a apreciat Stiglitz, care nu a exclus însă ipoteza ca unele state emergente, cum este Argentina, să intre în criză. „Însă nu cred că acesta este cazul în Europa sau SUA”, a subliniat economistul.
De asemenea, Joseph Stiglitz s-a declarat surprins de decizia Rezervei Federale americane de a reduce dobânda de referinţă precum şi de decizia Băncii Centrale Europene de a relua programul de achiziţie de obligaţiuni, fiind preocupat de posibilitatea ca aceste măsuri, adoptate pentru a relansa creşterea, să se dovedească la final ca având consecinţe minime. „Cred că băncile centrale sunt pe cale să îşi irosească muniţia care le-ar fi utilă în cazul în care situaţia se va înrăutăţi”, a regretat Joseph Stiglitz.
În schimb, Joseph Stiglitz a constatat existenţa unor probleme în primele trei economii mondiale (China, zone euro şi SUA).
„China traversează un moment prost în tranziţia de la o creştere susţinută de exporturi manufacturate la una bazată mai mult pe consumul intern”, subliniază Stiglitz. În cazul zonei euro, economistul se alătură celor care cer Germaniei, prima economie europeană, să investească mai mult pentru a stimula o creştere care ar ajuta Europa. În cazul SUA, Stiglitz crede că problema nu este războiul comercial ci preşedintele Donald Trump. „A generat un nivel atât de mare de incertitudine şi de haos încât a şters o parte din creşterea economică a SUA”, susţine Stiglitz.
„Aceste trei situaţii dau naştere unei încetiniri economice iar războiul comercial nu face decât să agraveze lucrurile”, a apreciat Stiglitz, care pledează în cartea sa pentru un „capitalism progresiv” şi o revenire a statului şi a reglementării pieţelor.
În anul 2001, premiul Nobel pentru Economie a fost împărţit de cercetătorii George Akerlof, Michael Spence şi Joseph Stiglitz, pentru contribuţia adusă în dinamica fluxurilor de informaţii şi dezvoltarea pieţei.
