UE cere României să ia măsuri decisive pentru a-și reduce deficitul și să vină cu un plan de măsuri care să susțină stabilizarea bugetului până pe 15 octombrie.
În plus, Bruxelles-ul atrage atenția că țara noastră nu a luat măsuri pentru a ieși din procedura de deficit excesiv deschisă încă din 2020 și că ieșirea din acest mecanism ar trebui să aibă loc până în 2030.
România se află în procedură de deficit excesiv din 2020, din cauza deficitului de 4,3% din 2019. În 2020, Guvernul Orban s-a angajat ca România să aibă deficit de sub 3% din PIB la final de 2024, dar de-a lungul celor aproape 5 ani care au trecut din acest timp deficitul ar putea ajunge la 7%, conform țintei asumate de guvernanți.
„Recomandarea revizuită a Consiliului adresată României în cadrul PDE (procedura de deficit excesiv) în curs urmează deciziei Consiliului din 20 iunie 2025 prin care se stabilește că România nu a luat măsuri eficiente ca răspuns la recomandările anterioare ale Consiliului în cadrul PDE”, transmite Consiliul European.
Prin urmare, România ar trebui să ia măsuri eficiente și să prezinte măsurile necesare pentru a-și reduce deficitul până la 15 octombrie 2025 și să pună capăt PDE până în 2030. Aceasta ar trebui să se asigure că rata sa de creștere nominală a cheltuielilor nete nu depășește 2,8% în 2025, 2,6% în 2026, 4,6% în 2027, 4,4% în 2028, 4,2% în 2029 și 4,0% în 2030.
De asemenea, pentru a facilita acest proces, România trebuie să aducă modificări planului prezentat și să elimine din acesta investițiile care nu mai pot fi realizate din cauza unor circumstanțe obiective, păstrând, însă, componenta de granturi. Implicarea sistematică a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali, a societății civile și a altor părți interesate relevante rămâne esențială pentru a asigura asumarea pe scară largă a PNRR în vederea implementării lui cu succes.
În raport se mai cere României să amelioreze calitatea și eficacitatea administrației publice și previzibilitatea procesului decizional, asigurându-se, în același timp, că inițiativele legislative nu subminează securitatea juridică, prin desfășurarea de consultări adecvate cu părțile interesate, efectuarea de evaluări eficace ale impactului și simplificarea procedurilor administrative. În plus, autoritățile ar trebui să pregătească mai bine proiectele mari de infrastructură, să le acorde prioritatea cuvenită și să accelereze punerea lor în aplicare, să se asigure că proiectele de investiții publice mature sunt implementate în timp util și să promoveze investițiile private pentru a stimula dezvoltarea economică durabilă.
Conform raportului ECOFIN, România ar trebui să reducă dependența de combustibilii fosili, în special prin accelerarea implementării energiei din surse regenerabile, să îmbunătățească capacitatea rețelei de energie electrică, să consolideze conexiunile transfrontaliere de energie electrică, să promoveze reformele în materie de reglementare care reduc riscurile asociate investițiilor în proiectele de energie curată și îmbunătățirea transparenței și eficienței procedurilor de autorizare.
De asemenea, ar trebui să elimine treptat subvențiile pentru combustibilii fosili în sectorul încălzirii și să investească în eficiența energetică, în infrastructura de mediu și în inovare, ținând seama de disparitățile regionale, cum ar fi impactul asupra regiunilor carbonifere, și să elimine treptat măsurile existente de sprijin de urgență în domeniul energiei și să utilizeze economiile astfel realizate pentru a reduce deficitul public.
ECOFIN cere României să consolideze participarea femeilor și a tinerilor pe piața forței de muncă prin îmbunătățirea eficacității politicilor active în domeniul pieței forței de muncă și a participării copiilor la educația și îngrijirea timpurie și să abordeze lipsa de personal calificat prin ameliorarea în rândul lucrătorilor a competențelor de bază și a competențelor care sunt relevante pentru piața forței de muncă, precum și prin îmbunătățirea implicării părților interesate și utilizarea optimă a informațiilor privind competențele în politicile în materie de educație și competențe.
În plus, România trebuie să reducă riscurile de sărăcie și de excluziune socială prin extinderea protecției sociale și îmbunătățirea eficacității acesteia, inclusiv printr-un acces mai bun la servicii esențiale și de calitate, cu accent pe serviciile sociale, de sănătate, educaționale și de ocupare a forței de muncă integrate, în special pentru romi și alte grupuri defavorizate, menținând în același timp sustenabilitatea finanțelor publice.
