Ajunsă din nou în pragul crizei, Argentina a solicitat FMI o linie de credit de 30 de miliarde de euro. În prezent, imaginea țării e mult schimbată în raport cu acum 17 ani. Majoritatea depozitelor bancare sunt în monedă națională, ceea ce denotă încrederea populației în aceasta. De asemenea, guvernul a făcut eforturi mari pentru a recâștiga încrederea investitorilor, iar anul trecut emisiunea de bonduri pe 100 de ani a fost cu mult suprasubscrisă.
Nu e clar însă în ce tip de acord ar putea căuta Argentina cu FMI, în condițiile în care chiar îmbunătățind parametri economici Argentina este, din cauza deficiului extern și a celui fiscal, departe de a îndeplini condițiile pentru a contracta o linie de credit de la FMI. Cu toate astea, șefa FMI, Christine Lagarde, vorbește despre inițierea discuțiilor cu oficialii argentinieni, cu privire la o colaborare pentru îmbunătățirea condițiilor economice. În discursul său, Lagarde a denumit Argentina o componentă valoroasă a FMI, exprimare de neînchipuit în urmă cu doi trei ani.
În urmă cu 17 ani, politicile economice impuse de FMI au pus în genunchi economia argentiniană. Au trecut apoi cinci ani, iar președintele de atunci, Nestor Kirchner, a întrerupt legătura cu Fondul, și a promis că nu va mai fi reluată. Însă în această săptămână, deprecierea acută a monedei naționale l-a forțat pe președintele argentinian Mauricio Macri, să ceară din nou sprijinul Fondului, scrie Financial Times.
Mulți argentinieni asociază încă cu FMI haosul economic în care a căzut țara în 2001, Agentina intrând în faliment cu o datorii scadente de 100 de miliarde de euro, pe care nu le-a putut achita.
De-a lungul crizei, unul din cinci argentinieni și-a pierdut locul de muncă, iar moneda națională și-a pierdut două treimi din valoare în raport cu dolarul american. Depozitele bancare au fost înghețate, iar timp de două săptămâni la președinția Argetinei s-au succedat cinci președinți.
Comments are closed.