Administraţia Naţională Apele Române (ANAR) anunţă că în prezent NU sunt dificultăţi la alimentarea cu apă în sistem centralizat pentru marile aşezări urbane. În același timp, fenomenul de secetă afectează în continuare oraşele mici şi comunele, unde sistemele de alimentare cu apă nu fac față. ANAR face apel la economisirea apei și prezintă restricțiile de folosire a apei în perioadele critice.
Administraţia Naţională Apele Române a precizat, vineri, că „la această oră nu se pune problema lipsei de apă pentru sistemele de alimentare centralizate din marile așezări urbane”.
Specialiștii Administrației Naționale „Apele Române” continuă monitorizarea fenomenului de secetă și iau măsurile necesare pentru a păstra rezervele de apă în marile lacuri de acumulare. În acest moment asigurăm tuturor beneficiarilor din marile așezări urbane resursa de apă brută din sursa de apă de suprafață în regim centralizat.
Rezerva de apă a României – 3,6 miliarde de metri cubi, față de cererea populației – 1,22 de miliarde
„Astfel, la nivel național, rezerva de apă din principalele 40 de lacuri de acumulare este de 3,6 miliarde de metri cubi, la care se adaugă alte 2 miliarde de metri cubi din lacurile de acumulare mai mici administrate la nivel național. În total, este vorba despre 5,28 miliarde de metri cubi în condițiile în care 1,22 miliarde de metri cubi reprezintă cerința pentru alimentarea cu apă a populației.
Astăzi, coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri de acumulare (cu rol important în alimentarea cu apă pentru populație, industrie și producția de energie electrică) este de 80%.
Estimăm ca, până la sfârșitul lunii iulie, printr-o gestionare eficientă a volumelor de apă în principalele lacuri de acumulare, coeficientul de umplere să fie menținut la un nivel de peste 70%”, a transmis ANAR.
Zonele din România afectate de fenomenul de secetă
– orașele mici și comunele, acolo unde sistemele de alimentare cu apă (care aparțin operatorilor de apă-canal) sunt subdimensionate în raport cu dezvoltarea zonei;
– mediul rural unde nu există sisteme de alimentare cu apă în regim centralizat, iar alimentarea se face fie din fântâni, fie din sistemele mici centralizate alimentate din foraje.
În aceste zone, cu ajutorul autorităților locale și cu sprijinul Inspectoratelor Județene pentru Situații de Urgență este asigurată resursa de apă pentru toți cei care au nevoie de apă pentru băut și activitățile curente.
ANAR face APEL pentru economisirea apei
Cu toate că în acest moment dispunem de resursa de apă necesară pentru toți beneficiarii în regim centralizat să nu uităm că apa este o resursă naturală limitată.
Este nevoie să conștientizăm faptul că în această perioadă trebuie să economisim apa! Acolo unde avem posibilitatea, să apelăm la alternative de stocare și recirculare a apei în activitățile casnice (grădinărit, spălat, îmbăiere), dar și în sectorul industrial sau agricol.
Chiar dacă evenimentele din acest an nu au ajuns la amploarea fenomenelor din 2003, 2007 sau 2012, în situațiile dificile în care pot apărea probleme punctuale în alimentarea cu apă, facem un apel la calm și responsabilitate.
Vă asigurăm de tot sprijinul autorităților implicate în furnizarea necesarului de apă în zonele afectate.
Planurile de restricții și utilizare a apei în perioadele critice
Măsurile de limitare sau suspendare temporară a utilizării apei se pun în aplicare conform Planului de restricții și utilizare a apei în perioadele critice, în baza prevederilor Legii apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare și în conformitate cu prevederile Ordinului MMGA nr. 9/2006 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de restricții și utilizare a apei în perioadele critice.
Planuri de restricții sunt întocmite pentru fiecare tronson de râu în cazul utilizatorilor ale căror capacități de exploatare ale resursei de apă sunt diminuate, în funcție de specificul activității acestora și al economiei în ansamblu. De aceea, aplicarea criteriilor de mai jos se realizează în direcția adoptării celor mai adecvate decizii astfel încât prejudiciul adus în activitățile utilizatorilor să fie cât mai mic.
CRITERII ÎN APLICAREA PLANULUI DE RESTRICȚII:
– reducerea treptată a alimentării cu apă pentru irigare țin cont de posibilitățile practice (reducerea la circa 50% a alimentării cu apă pentru culturile de câmp; reducerea totală a alimentării cu apă pentru culturile de orez; reducerea totală a alimentării cu apă pentru culturile de câmp și de orez, precum și îndeplinirea cerințelor numai pentru culturile de legume);
– reducerea temporară, cu maximum până la 50%, a debitului minim pentru debit ecologic;
– reducerea alimentării cu apă alocată unităților de pescuit;
– reducerea treptată a alimentării cu apă pentru utilizări industriale (după epuizarea tuturor posibilităților de raționalizare a utilizării apei, inclusiv efectuarea de revizii, reparații etc.), conform programelor preliminare de restricții elaborate de beneficiari;
– restrângerea parțială sau totală a alimentării cu apă a unităților industriale, care sunt strâns legate de poluarea apei;
– restrângerea intermitentă a alimentării cu apă a centrelor populate, a unităților de servicii populației, precum și a unităților zootehnice.
SECETĂ PRELUNGITĂ – hidrologică: PRAGURI DE ALIMENTARE CU APĂ
În cazul deficitului de alimentare cu apă, cauzat de secetă prelungită – secetă hidrologică sunt stabilite următoarele praguri:
– FAZA NORMALĂ (TREAPTA I)- când alimentarea cu apă este mai mare sau cel puțin egală cu pragul debitului pre-alertă, dar poate asigura cerințele de apă ale utilizatorilor;
– FAZA DE ATENȚIE / AVERTIZARE (TREAPTA II) – când alimentarea cu apă este în scădere, dar poate asigura debitul minim necesar utilizatorilor;
– FAZA DE RESTRICȚII (TREAPTA III)- când alimentarea cu apă este mai mică decât debitul minim necesar utilizatorilor.
Sursa: Realitatea Financiara
