Economia României se află în fața unui scenariu sumbru, avertizează experții: riscul ca pensiile și salariile să rămână înghețate s-ar putea extinde mult dincolo de orizontul anului 2028. Motivul principal este datoria publică, care a depășit pragul critic de 60% din Produsul Intern Brut (PIB), declanșând mecanisme de alarmă în rândul analiștilor financiari.
Mecanismul datoriei: De ce sunt veniturile în pericol?
Conform legilor responsabilității fiscale, depășirea acestui prag obligă statul să aplice măsuri stricte de corecție. Economiștii susțin că, pentru a readuce indicatorul la un nivel sustenabil, guvernul va fi nevoit să reducă drastic cheltuielile publice. În acest context, viitoarele majorări de venituri devin aproape imposibil de suportat pentru bugetul de stat.
Nota de plată a recalculării
Situația este deja considerată critică după marea recalculare a pensiilor. Deși măsura a fost așteptată de milioane de beneficiari, impactul financiar este masiv: cheltuielile cu pensiile au crescut cu aproape 45 de miliarde de lei în ultimii doi ani. Această presiune suplimentară transformă angajamentele sociale într-o povară greu de gestionat într-o economie deja fragilă.
Pragul critic de 60%: „Frâna” impusă de datoria publică
Principalul obstacol în calea majorărilor este explozia datoriei publice, care a atins un nivel istoric de 60,2% din Produsul Intern Brut (PIB). Perspectivele sunt sumbre, agenția de rating Fitch estimând că indicatorul va urca până la 63% în cursul anului viitor.
Această evoluție obligă Guvernul să direcționeze o parte tot mai mare din taxele și impozitele colectate către serviciul datoriei, lăsând tot mai puține resurse pentru angajamentele sociale. În consecință, șansele unei indexări reale după 2028 devin, în opinia analiștilor, extrem de reduse.
Recalcularea pensiilor, o sabie cu două tăișuri
Analiștii atrag atenția că presiunea asupra bugetului a fost accentuată de marea recalculare a pensiilor. Deși a reprezentat un beneficiu imediat pentru seniori, măsura a generat o creștere masivă a cheltuielilor, finanțată în mare parte prin împrumuturi. Această strategie a alimentat direct datoria publică, transformând mărirea de ieri în „povara” de astăzi.
Puterea de cumpărare este în derivă
Efectele acestui blocaj fiscal se vor resimți direct în buzunarele cetățenilor:
- Eroziunea veniturilor: Lipsa indexării va duce la o scădere constantă a puterii de cumpărare.
- Vulnerabilitate extremă: Cei mai afectați vor fi românii cu venituri mici, care nu dispun de mecanisme de protecție în fața inflației.
În absența unor reforme structurale care să oprească spiralarea datoriei, „înghețul” veniturilor riscă să devină noua normalitate economică a României pentru următorul deceniu.