Salariul minim din România nu mai este doar o cifră trecută într-o hotărâre de guvern, ci un subiect care atinge direct limita dintre muncă decentă și exploatare. Ministrul Muncii, Petre Florin Manole, a atras atenția că realitatea de zi cu zi a celor plătiți la nivel minim arată o problemă structurală gravă: atunci când venitul nu ajunge pentru chirie și mâncare, nu mai vorbim despre un raport corect între angajat și angajator.
Declarațiile au fost făcute într-un podcast, unde ministrul a explicat de ce susține creșterea salariului minim și de ce consideră că menținerea actualelor niveluri riscă să împingă tot mai mulți oameni într-o zonă de vulnerabilitate socială profundă.
Experiența personală, adusă în dezbaterea politică
Florin Manole și-a construit poziția nu doar din perspectiva funcției pe care o ocupă, ci și din experiența proprie. El a explicat că a trăit pe salariul minim și că știe, din interior, ce înseamnă să faci calcule imposibile de la o lună la alta. Din acest motiv, consideră că politicile publice trebuie să plece de la realitatea concretă a vieții oamenilor, nu doar de la grafice și indicatori macroeconomici.
În viziunea sa, menținerea echilibrului social și combaterea sărăciei nu sunt doar teme sociale, ci instrumente esențiale pentru prevenirea extremismului și a radicalizării generate de frustrare și lipsă de perspective.
Plata insuficientă, o problemă morală și socială
Ministrul Muncii nu a evitat formulările dure atunci când a vorbit despre salariile care nu acoperă nevoile de bază. În opinia sa, subfinanțarea muncii nu este doar o chestiune economică, ci o formă de exploatare.
„Sunt un om care a trăit pe salariul minim. Și știu că dacă nu-ți ajung banii de chirie și de mâncare, tu nu ești un lucrător. Tu ești un om exploatat”, a afirmat ministrul Muncii.
Această realitate, spune el, afectează un segment larg al populației și nu poate fi ignorată în numele competitivității sau al profitului.
Sprijin social
Florin Manole a vorbit și despre rolul pachetelor de solidaritate și al politicilor sociale în menținerea stabilității societății. Potrivit acestuia, persoanele aflate în sărăcie nu sunt responsabile pentru situația lor și au dreptul să ceară sprijin. Ignorarea acestor categorii riscă să alimenteze tensiuni sociale și să creeze teren fertil pentru discursuri radicale.
Ministrul Muncii îl atacă dur pe Ilie Bolojan: „Dă dovadă de lipsă de umanitate”
Ministrul a subliniat că implicarea nu trebuie să vină doar din partea clasei politice, ci și din partea societății în ansamblu, pentru a preveni marginalizarea și excluderea.
„Mă întrebați de ce nu cresc salariile în România? Sunt avocatul principal al creșterii salariului minim. Întrebați-i pe cei care se opun. Adică pe partenerii de coaliție.”
Opoziție din mai multe direcții și nevoia de echilibru
Potrivit ministrului, rezistența față de majorarea salariului minim nu vine exclusiv din interiorul coaliției de guvernare. Există și alte cercuri care invocă argumente economice, legate de productivitate și de contextul macroeconomic. Manole afirmă că înțelege aceste argumente și că ele trebuie discutate într-un cadru public decent, fără zgomot politic inutil și cu un minim de rațiune.
El susține însă că aceste discuții nu pot ignora realitatea trăită de milioane de români care muncesc, dar rămân la limita subzistenței.
„Nu este normal să plătești munca sub nivelul traiului”
Ministrul Muncii a revenit asupra ideii centrale care îi definește poziția: experiența personală îl face să nu poată accepta ideea că un salariu poate fi considerat corect dacă nu asigură strictul necesar.
„Și știu că dacă nu-ți ajung banii de chirie și de mâncare, tu nu ești un lucrător. Tu ești un om exploatat. Și nu este normal să-ți imaginezi tu, antreprenor, oricine ai fi, în orice colț al țării, în Europa sau oriunde altundeva, că-ți plătești salariații insuficient pentru locuință și hrană”, a transmis Florin Manole, descriind o realitate pe care o consideră reprezentativă pentru o mare parte a României de azi.
