PARADOXUL FISCAL: ROMÂNIA ȘI IRLANDA, CODAȘELE UE LA TAXE, DAR CARBURANȚII SUNT TOT MAI SCUMPI

Deși România se luptă să iasă din zona țărilor cu cea mai mică pondere a taxelor pe venit în PIB la nivelul Uniunii Europene, anul fiscal 2024–2025 este marcat de majorări semnificative ale taxelor indirecte.

Deși Uniunea Europeană a înregistrat o ușoară creștere a fiscalității în 2024 (taxele și contribuțiile sociale ajungând la o medie de 40,4% din PIB), datele Eurostat arată că România și Irlanda rămân statele membre cu cea mai mică pondere a încasărilor fiscale.

Diferențe uriașe în blocul comunitar

Discrepanțele între statele membre sunt izbitoare, indicând structuri economice și sociale fundamental diferite:

Liderii Fiscali (Peste 45% din PIB):

Creștere anuală, chiar și în România

Interesant este că, deși se află la baza ierarhiei, România se numără printre cele 22 de state care au înregistrat o creștere a fiscalității în 2024 față de 2023.

Cele mai semnificative salturi ale ponderii taxelor și contribuțiilor în PIB:

Aceste cifre subliniază provocarea continuă a României de a-și îmbunătăți colectarea fiscală, în condițiile în care o pondere redusă a taxelor în PIB limitează drastic fondurile publice pentru sănătate, educație și infrastructură.

Taxe mici pe venit, prețuri mari la pompă

Noua strategie fiscală a Guvernului, materializată prin majorări de taxe în 2025, amplifică o problemă structurală. România continuă să încaseze doar 6% din PIB din taxe pe venituri, fiind la coada clasamentului UE. De asemenea, taxele pe capital sunt aproape inexistente. Impactul fiscal se resimte direct în consum. Mai mult de jumătate (aproximativ 54%) din prețul benzinei EuroSuper 95 merge direct la stat sub formă de taxe și accize. Deși prețul final al benzinei (c. 1,4 euro/litru) este printre cele mai mici din UE, ponderea taxelor (0,8 euro/litru) este semnificativă, depășind state ca Ungaria și Bulgaria.

Criza energiei și creșterea TVA

Măsurile luate de Guvern, inclusiv majorarea TVA la 21% și creșterea cu 10% a accizelor la combustibili (intrate în vigoare la 1 august 2025), în încercarea de a reduce deficitul bugetar, au avut efecte directe asupra inflației.

 Ritmul inflației a rămas aproape de 10% în septembrie, după o creștere semnificativă în august.Cea mai mare problemă rămâne energia electrică. Datorită taxelor mari incluse în factură, prețul energiei electrice pentru români este considerat cel mai mare din Uniunea Europeană. Gravitatea situației a atras atenția la Bruxelles. Comisarul european pentru energie a vizitat Bucureștiul, iar problema prețului ridicat al energiei va fi discutată chiar și la nivelul CSAT, în luna următoare.

Tendințe fiscale europene în 2025

Modificările fiscale din România se înscriu într-un trend european de ajustare a accizelor și taxelor indirecte, deși la nivelul altor state, ajustările au fost diverse. Danemarca, Ungaria, Luxemburg, și Franța au majorat accizele.  Austria, Italia, Ungaria și Slovenia au avut modificări complexe ale accizelor și taxelor pe parcursul anului.