Deficitul de ingineri din România: 400.000 în următorii zece ani

Rectorul Universității Politehnice București, Mihnea Costoiu, a declarat că România are nevoie în următorii 10 de ani de 400.000 de ingineri "față de ce produce astăzi", potrivit prognozelor în domeniu.

"O să mă adresez în mod special tinerilor și o să vă dau câteva dintre argumentele pentru a fi inginer. Dincolo de lucrurile cele mai cunoscute, vreau să vă dau două cifre de care tot vorbesc de câțiva ani de zile, dar foarte importante. Suntem la 30 de ani de la Revoluție și în acești 30 de ani 200.000 de mii de ingineri au părăsit România, 200.000, formați înainte sau după 1989, și doar, cu ghilimele de rigoare, 20.000 de medici. Este o realitate în condițiile în care industria românească - e adevărat, nu extrem de răspândită la nivel național, nu la fel de bine dezvoltată într-o parte sau alta a țării - industria românească crește, iar toate prognozele spun că România are nevoie în următorii 10 de ani de 400.000 de ingineri față de ce produce astăzi", a declarat Mihnea Costoiu, sâmbătă, în cadrul conferinței "Viitorul în Educație și Inginerie" organizată la Universitatea Politehnică București, unde auditoriul a fost format, în principal, din câteva sute de elevi de la mai multe licee din țară și București.

El a punctat faptul că Politehnica București este universitatea cu numărul cel mai mare de studenți absolvenți din România.

Generația de anul acesta a UPB "a numărat 3.500 de absolvenți, cea mai mare generație de după 1989", iar "ofertele de locuri de muncă au ajuns, anul acesta, la 23.000", a adăugat Costoiu.

"De ce să fii inginer ? Tocmai pentru că această cerință este una extrem de importantă pe piață. Pe de altă, chiar dacă nu-mi place să spun acest lucru, nu-mi face plăcere, dar este o realitate, îți alegi țara unde lucrezi, deși, evident, ne-am dori ca țara să fie aceasta, țara în care învățăm și creștem, dar nu putem nega o realitate că mulți dintre studenții noștri pleacă în străinătatea pentru a lucra și faptul că universitatea are o rată de angajabilitate de peste 95% după primul an de absolvire sunt doar câteva dintre argumente", a declarat rectorul UPB.

Mihnea Costoiu a subliniat și câteva elemente legate de viitorul ingineriei și viitorul educației.

"Suntem într-o schimbare majoră, suntem într-o schimbare de paradigmă, tehnologia este extrem de prezentă în viața noastră a tuturor și tehnologia devine un mijloc și nu un scop în sine. Școala se schimbă, trebuie să se schimbe sau ar trebui să se schimbe și ea și ceea ce încercăm să vă propunem la Politehnică este această schimbare a școlii într-o altfel de școală, evident păstrând tradiția și forța universității noastre venită din tradiția ei. Și am vrea să considerați că această școală tehnică nu este în sine un scop, ci este o trambulină spre viitorul fiecăruia dintre studenți și, extrem de important, un mijloc de a strânge legăturile între noi, cei care lucrăm în sistemul educațional", a mai declarat rectorul UPB.

Președintele Senatului UPB, Ecaterina Andronescu, le-a transmis tinerilor că, urmând cursurile unei școli tehnice cum este Politehnica din București, pot deveni "creatori de tehnologie".

"Lumea se schimbă și schimbarea omenirii este astăzi datorată tehnologiei, iar tehnologia se creează la Politehnică. Ca urmare, devenind studenți ai Politehnicii, deveniți creatori de tehnologie și sunteți în prima linie a evoluției omenirii", a adăugat Andronescu.

Decanul Facultății de Ingineria și Managementul Sistemelor Tehnologice, Cristian Doicin, le-a vorbit celor prezenți despre meseriile viitorului, inteligența artificială și alte elemente care stau la baza conceptul de Industrie 4.0, potrivit Agerpres.

Nu în ultimul rând, directorul general adjunct al UPB, Gabriel Petrea, le-a prezentat elevilor avantajele ce decurg din absolvirea unei universități tehnice pornind de la aspectul legat de atractivitatea profesiei pe piața muncii, dar și aspectele financiare avantajoase care decurg din practicarea meseriei de inginer.

În a doua parte a conferinței au fost programați pentru prezentări șefi de instituții, precum comandantul Spitalului Militar Central, Florentina Ioniță Radu, dar și reprezentați ai unor mari companii cu activitate în România din domeniile științei și ingineriei.