Semnal pesimist al BNR, puterea de cumpărare va scădea mai mult decât se estimase

Majorarea prețurilor va fi "sensibil mai înaltă” decât estimările făcute de economiștii Băncii Naționale a României la începutul anului, Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să urce vizibil peste limita de sus a intervalului țintei în a doua parte a anului, la peste 4%, cu aproape un punct procentual față de estimarea din prognoza precedentă.

"În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au discutat îndelung noul pattern anticipat al inflației, arătând că acesta este sensibil mai înalt pe termen scurt decât în proiecția anterioară, și în mai mică măsură pe cel de-al doilea segment al orizontului proiecției. Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să urce vizibil peste limita de sus a intervalului țintei în a doua parte a anului curent, până la 4,1% în decembrie 2021, față de 3,4% în prognoza precedentă, pentru ca în debutul anului viitor să revină, dar să și rămână ulterior în jumătatea superioară a intervalului - în apropierea nivelului de 3,0% -, ușor peste valoarea de 2,8% anticipată anterior pentru luna decembrie 2022", se spune în minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României din 12 mai 2021.

Unul dintre factorii importanți ai înrăutățirii perspectivei pe termen scurt a inflației este pusă, în special, pe seama evoluției prețurilor combustibililor, energiei electrice și gazelor naturale. Acestea vor genera însă ușoare efecte de bază dezinflaționiste în 2022 - complementare celor majore decurgând din scumpirea energiei electrice în luna ianuarie 2021 și din ascensiunea cotației petrolului din primul trimestru al anului curent -, au remarcat membrii Consiliului, creșterea ratei anuale a inflației deasupra intervalului țintei având, prin urmare, un caracter temporar. Influențe în dublu sens pe orizonturi diferite de timp, dar similare ca intensitate celor previzionate anterior, sunt așteptate să mai vină din evoluția prețului produselor din tutun, precum și din trendul ascendent al cotațiilor internaționale ale unor materii prime agro-alimentare, resimțit prioritar la nivelul inflației de bază.

Pe cel de-al doilea segment al orizontului proiecției, valorile mai ridicate ale ratei anuale anticipate a inflației sunt atribuibile însă presiunilor factorilor fundamentali, au concluzionat membrii Consiliului, în condițiile în care este de așteptat ca acestea să-și epuizeze în scurt timp caracterul ușor dezinflaționist, iar apoi să devină mai evident inflaționiste decât în proiecția anterioară, într-o intensificare totuși graduală.

Argumentul major l-a constituit perspectiva creșterii mai alerte a deviației pozitive a PIB după redeschiderea ei în trimestrul III 2021, în contextul unei creșteri economice relativ mai dinamice, impulsionată de accesarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de Redresare și Reziliență.

În același timp, însă, s-a considerat a fi relevante: decalajele temporale ale manifestării efectelor inflaționiste ale gap-ului pozitiv al PIB; probabila ameliorare a structurii cererii agregate din perspectiva potențialului ei inflaționist, prin creșterea contribuției investițiilor în detrimentul consumului privat, cu implicații inclusiv asupra evoluției viitoare a PIB potențial; perspectiva decelerării vizibile a creșterii costurilor salariale unitare pe orizontul proiecției, în principal pe fondul persistenței subutilizării forței de muncă, implicit a caracterului relaxat al pieței muncii.