Agricultorii români protestează la Bruxelles

Agricultorii români protestează, alături de colegii din alte țări est europene, împotriva decizie Comisiei Europene de a liberaliza comerțul cu Ucraina. Aceștia acuză un aflux de cereale și alimente foarte ieftine din Ucraina, care a dus la o scădere drastică a prețurilor, dar și la o lipsă a cererii de cereale și semințe oleaginoase din cauza ofertei excedentare în raport cu cererea.

Reprezentanții agricultorilor din România, Polonia, Republica Cehă, Ungaria și Slovacia participă marți, în apropierea sediului Comisiei Europene, la un protest față de situația și dezechilibrele grave întâmpinate de sectorul agroalimentar intern în contextul conflictului din Ucraina.

Într-o scrisoare comună privind liberalizarea comerțului cu Ucraina, impactul comerțului liber cu Ucraina asupra fermierilor europeni din țările central și est-europene și măsurile conexe, reprezentanții Camerelor de Agricultură și organizațiilor agricultorilor din cele cinci țări afirmă că situația actuală este extrem de gravă, fermierii din țările menționate confruntându-se în prezent cu o scădere rapidă a prețurilor și cu o lipsă a cererii de cereale și semințe oleaginoase din cauza ofertei excedentare în raport cu cererea.

Din România, scrisoarea este semnată de Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe - PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli (LAPAR), Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) și Asociația Forța Fermierilor (AFF), organizații ce fac parte din Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC).

Semnatarii arată că stocurile se află la 150% din nivelul tipic pentru această perioadă a anului, următoarea recoltă începe în mai puțin de o lună și există o posibilitate reală de a nu exista cumpărători și niciun loc de depozitare pentru cerealele și semințele oleaginoase din recolta viitoare.

În plus, culoarele de solidaritate nu funcționează. Situația este cauzată, în principal, de importul fără taxe vamale de produse agricole ucrainene în Uniunea Europeană, unde au fost importate grâu, porumb și soia, chiar dacă acestea trebuiau inițial să se îndrepte spre așa-numitele culoare de solidaritate destinate țărilor terțe sau cumpărătorilor tradiționali de produse ucrainene. Pentru a ajuta Ucraina să-și exporte producția agricolă și să alimenteze țările dependente de importurile de produse agricole, Comisia Europeană a introdus așa-numitele coridoare de solidaritate, dar acestea au fost utilizate abuziv de către comercianți în scopul obținerii facile de profit rapid.

Un alt aspect evidențiat de organizatorii protestului este acela că piața nu funcționează în folosul agricultorilor. Europa Centrală și de Est este inundată de producția ucraineană. Drept rezultat, agricultorii caută soluții alternative pentru stocare sau alte opțiuni, însă fără a exista posibilitatea reală de sporire a capacității de stocare, cel puțin nu fără a compromite parametrii de calitate a producției. Această situație are un impact negativ în special asupra micilor fermieri.

Semnatarii scrisorii atrag atenția că nu agricultorii sunt cauza inflației în Europa. Prețul grâului este determinat de piața mondială urmând logica echilibrării cererii și ofertei. Agricultorii nu au cauzat și nu au exploatat intenționat situația de pe piață anul trecut, întrucât ei nu pot influența prețul final al produsului lor și în prezent sunt în incapacitatea de a influența și situația pieței.

Mai mult, nici agricultorii ucraineni nu au de câștigat. O cantitate mare de grâu și alte cereale ucrainene nu ajunge în țările cu mare dependență de importurile alimentare, ci pe piața europeană, fără a respecta parametrii stricți de calitate și cerințele de respectare a mediului solicitate fermierilor de Uniunea Europeană. Având în vedere că produsele agricole de bază sunt importate în Uniunea Europeană nu de către fermieri, ci de către comercianți, această preluare parțială a piețelor europene nu este nici măcar în beneficiul fermierilor ucraineni (cei pe care ar trebui să-i ajute culoarele de solidaritate), care primesc doar o fracțiune din prețul real.

La rândul lor, consumatorii sunt expuși riscurilor. O problemă majoră este legată de faptul că, odată ce mărfurile trec frontiera ucraineană, acestea ajung pe piața unică liberă a UE, fiind foarte dificil de a distinge destinația lor finală. Nici măcar statisticile oficiale nu pot reflecta situația reală, deoarece există speculații cu privire la reambalarea mărfurilor sau amestecarea deliberată a grâului ucrainean și a altor cereale cu producția locală, pentru a respecta parametrii de calitate și a reduce riscul de a depista alimente nesănătoase în lanțul alimentar.

De asemenea, o altă situație semnalată de agricultori vizează creșterea numărului de camioane încărcate cu produse primare procesate (ulei, făină, mălai, zahăr), fiind nevoie în acest context de contingente în toate statele membre pentru a ține situația sub control și pentru a nu duce la distrugerea industriilor din țările din Europa de Est.

În aceste condiții, agricultorii central și est-europeni participanți la protestul de marți solicită restabilirea taxelor vamale și contingentelor la produsele agricole și alimentare ucrainene și extinderea măsurilor de precauție temporare cu privire la importurile din Ucraina cel puțin până la 14 iunie 2024, astfel încât capacitatea de stocare rămasă în țările central și est-europene să poată fi utilizată pentru a stoca cerealele UE după noua recoltă și pentru a evita ca un nou dumping din Ucraina să aibă iar consecințe pentru piața europeană a cerealelor în cea mai vulnerabilă perioadă.

"Este favorabil faptul că importurile au fost interzise până la 5 iunie 2023, dar ceea ce este în continuare îngrijorător este faptul că acelor contracte deja în vigoare li s-a permis să rămână necontrolate. În acest fel, nu putem avea o situație clară cu privire la acestea, deoarece ele pot fi falsificate, adăugate cantități suplimentare și antedatate. În cazul în care, după 5 iunie, interdicția de import în cele 5 țări este ridicată, solicităm cu insistență extinderea împărțirii riscurilor între toate statele membre ale UE, astfel încât fiecare stat să primească și să utilizeze un contingent de produse agricole din Ucraina, direct proporțional cu mărimea țării și a populației sale, astfel încât să putem continua să ajutăm Ucraina și să nu aducem țările din Europa de Est în blocaj logistic, fermierii în faliment și colaps", mai indică scrisoarea.

O altă cerere vizează extinderea listei de produse acoperite de regulamentele privind măsurile preventive temporare referitoare la importurile din Ucraina pentru a include ouăle, carnea de pasăre, mierea, uleiul, făina, mălaiul, zahărul, fructele și legumele și alimentele procesate și prelungirea acesteia până la aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Reprezentanții agricultorilor din cele cinci țări mai solicită finanțare pentru construirea de rute de transport, pentru transport și pentru infrastructura portuară pentru a permite tranzitul eficient de produse agricole și alimentare din Ucraina către porturile de la Marea Baltică și Marea Neagră. De asemenea, este necesară crearea unei infrastructuri de transport și a unor centre logistice pentru tranzitul produselor din Ucraina prin România și Bulgaria către portul grec Salonic. În acest fel, se va permite și deschiderea rutei Constanța pentru exporturile românești.

Alte cerințe se referă la extinderea cu Cehia a listei țărilor care pot decide să interzică introducerea anumitor mărfuri agroalimentare din Ucraina pe piețele proprii, extinderea listei țărilor eligibile pentru pachete de compensare (inclusiv rezerva de criză cu Cehia), crearea unui fond special pentru sprijinirea fermierilor din Europa Centrală și de Est, deosebit de afectați de consecințele invaziei rusești în Ucraina, finanțat în afara fondurilor alocate Politicii Agricole Comune, și acordarea permisiunii ca statele membre din Europa Centrală și de Est să aplice ajutor național în conformitate cu deciziile guvernelor lor.

Sursa: Realitatea Financiara