România, creștere economică de 4,2% în primele 9 luni din 2018

Creșterea economică înregistrată de România în primele nouă luni ale lui 2018 a fost de 4,2% pe seria brută și de 4,3% pe seria ajustată sezonier, comparativ cu perioada similară din 2017.

Creșterea economică înregistrată de România în primele nouă luni ale lui 2018 a fost de 4,2% pe seria brută și de 4,3% pe seria ajustată sezonier, comparativ cu perioada similară din 2017, iar față de trimestrul II al anului trecut, Produsul Intern Brut în trimestrul III a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,9%, potrivit datelor provizorii (2) ale Institutului Național de Statistică, date vineri publicității.

Raportat la același trimestru din 2017, PIB în trimestrul III din 2018 a înregistrat o creștere cu 4,4% pe seria brută și cu 4,2% pe seria ajustată sezonier.

"Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul III 2018, nefiind însă, înregistrate diferențe față de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 310 din 7 decembrie 2018", precizează INS.

În trimestrul III 2018, în varianta provizorie (2), dinamica PIB s-a modificat cu +0,1 puncte procentuale, comparativ cu varianta provizorie (1). Volumul valorii adăugate brute s-a majorat cu 0,2 puncte procentuale, modificări mai importante fiind înregistrate în: comerț cu amănuntul și ridicata, repararea autovehiculelor și motocicletelor, transport și depozitare, hoteluri și restaurante (+0,6 puncte procentuale), de la 102,1% la 102,7%; activități profesionale, științifice și tehnice, activități de servicii administrative și activități de servicii suport (+0,3 puncte procentuale), de la 105,0% la 105,3%; activități de spectacole, culturale și recreative, reparații de produse de uz casnic și alte servicii (+0,3 puncte procentuale), de la 100,4% la 100,7%.

Volumul și contribuția impozitelor nete pe produs la creșterea PIB s-au redus cu 1,1, respectiv cu 0,1 puncte procentuale.

"Din punctul de vedere al utilizării PIB, modificări semnificative ale contribuției la creșterea PIB în trimestrul III 2018, între cele două estimări, a înregistrat cheltuiala pentru consumul final al administrațiilor publice, de la +0,2% la +0,5%, ca urmare a majorării volumului său de la 101,5% la 103,8%", menționează INS.

Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul III 2018 a fost de 240,93 miliarde de lei prețuri curente, în creștere în termeni reali cu 1,9% față de trimestrul II 2018 și cu 4,2% față de trimestrul III 2017.

PIB estimat pentru perioada 1 ianuarie - 30 noiembrie 2018 a fost de aproape 701 miliarde lei prețuri curente, în creștere în termeni reali cu 4,3% față de perioada similară din 2017.

Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul III 2018 a fost de 265,57 miliarde lei prețuri curente, în creștere în termeni reali cu 4,4% față de trimestrul III 2017.

PIB estimat pentru primele nouă luni din 2018 a fost de 665,04 miliarde lei prețuri curente, în creștere în termeni reali cu 4,2% față de perioada similară din 2017.

"Seria brută a Produsului intern brut s-a revizuit pentru perioada 2007-2009 pentru a asigura coerența cu conturile sectorului 'Administrații publice' și cu Balanța de Plăți. Revizuirea a avut loc ca urmare a aplicării noii politici de revizuire a indicatorilor macroeconomici elaborată pentru a respecta cerințele impuse de Regulamentului 2304/2016 referitor la modalitățile, structura, periodicitatea și indicatorii de evaluare ai rapoartelor privind calitatea datelor transmise conform Regulamentului (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European și al Consiliului. Seria ajustată sezonier a PIB trimestrial pentru perioadele anterioare nu s-a modificat semnificativ ca urmare a revizuirii seriei brute și a estimărilor pentru trimestrul III 2018 față de varianta provizorie (1), publicată în Comunicatul de presă nr. 310 din 7 decembrie 2018. Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial ca urmare a modificării modelelor adoptate, a numărului de regresori folosiți, a modificării seriilor brute și a numărului de observații disponibile", explică INS.

Economia României va înregistra un avans de 3,5% în 2019 și de 3,1% în 2020, în scădere cu un punct procentual față de prognoza din iunie 2018, se arată în raportul semianual "Global Economic Prospects", publicat miercuri de Banca Mondială (BM).

De asemenea, instituția financiară internațională se așteaptă ca România să raporteze pentru 2018 o creștere a Produsului Intern Brut de 4,1%, în scădere cu un punct procentual față de prognoza din iunie.

Expansiunea ar urma să se atenueze în 2021, când economia României va înregistra un avans de 2,8%, se arată în raportul Băncii Mondiale.

Instituția financiară internațională estimează că în Europa și Asia Centrală (ECA), regiune care include România, economia a încetinit la 3,1% în 2018, de la 4% în 2017, reflectând reducerea activității economice din Turcia în semestrul doi al anului trecut.

Excluzând Turcia, creșterea regională rămâne neschimbată, la 2,9% în 2018, deoarece încetinirea activității economice în țări ca Bulgaria și România a fost compensată de accelerarea din estul regiunii, care a beneficiat anul trecut de prețul mai ridicat al țițeiului, apreciază BM.

În rândul țărilor din Europa Centrală, ritmul expansiunii PIB-ului a încetinit în 2018. Slăbirea exporturilor și lipsa forței de muncă au afectat creșterea în Bulgaria, Croația și România. În contrast, în pofida lipsei de angajați din Polonia, economia acestei țări a accelerat ușor datorită nivelului solid al consumului și a investițiilor.

Politica fiscală din regiune a variat semnificativ, se arată în raportul publicat de Banca Mondială. Turcia s-a angajat să-și înăsprească politica monetară pentru a reduce inflația și a stopa deprecierea monedei. În România, reducerea impozitului pe venit și majorarea salariilor în sectorul public au compensat o creștere a contribuțiilor sociale, care au înregistrat anul trecut primul excedent din 2012.

În majoritatea statelor din Europa și Asia Centrală, politica monetară este stabilă sau relaxată. La finalul lui 2018, nouă țări aveau ratele dobânzilor mai scăzute decât în urmă cu un an, în timp ce alte trei state au majorat dobânda de politică monetară: România, Ucraina și Turcia.

În Europa Centrală, lipsa forței de muncă și majorarea prețului energiei au dus la creșterea inflației, politica monetară rămânând stabilă în majoritatea țărilor. O excepție este România, unde cererea internă robustă a dus la depășirea limitei superioare a intervalului țintei de inflație, determinând înăsprirea politicii monetare, se arată în raportul "Global Economic Prospects".