Creșterea economică intră pe o pantă ciclică după patru ani de avânt, riscând să contamineze întreaga regiune

Boomul din Europa Centrală și de Est s-a domolit, după patru ani de avânt economic. În al doilea trimestru, cele mai mari economii din regiune, Polonia și Cehia, au încetinit comparativ cu primul trimestru, arată datele publicate marți.Desi a înregistrat cea mai mare crestere față de primul trimestru al anului, creșterea economică a României stagnează în ciuda prognozelor optimiste pentru sfărșitul anului. Construcția rectificării bugetare reflectă o abatere admisă de Guvern a prudenței in administrarea finanțelor publice.O forțare periculoasă a cheltuielor statului pentru salarii si asistența socială în detrimentul investițiilor prin alocări bugetare, atragerii fondurilor europene sau măsuri fiscale de creștere a productivității sectorului privat poate produce dezechilibre care, teoretic, ar fi trebuit evitate după experiența din anii de criză 2008-2012.Cu toate că Ungaria, Polonia și Cehia au accelerat în al doilea trimestru, se confruntă cu obstacole importante ca penuria de mână de lucru calificată, costuri mai mari ale creditelor și încetinirea din zona euro, principala piață de export, subliniază Bloomberg.„Tendințele economice din regiune încep să fie divergente", a declarat Jaroslaw Janecki, economist-șef la Societe Generale SA, din Varșovia, înainte ca datele să fie publicate. "Riscurile sunt în creștere din cauza politicii comerciale a SUA și a deficitului de forță de muncă din regiune".Deși creșterea este încă solidă, țările de la Marea Baltică și până în Balcani încep să vadă primele semne că aceasta a atins deja vârful. Regiunea a evitat în mare măsură tulburările care au cuprins alte piețe în curs de dezvoltare, însă incertitudinea legată de riscurile comerciale erodează treptat cerea pentru unele produse, inclusiv automobile și electronice. Pe de altă parte, presiunile inflaționiste au determinat România și Cehia să-și mărească ratele dobânzii de politică monetară.Monedele din regiune s-au mai întărit în raport cu euro, pe fondul unei reveniri unor active cu risc crescut, iar lira turcească a avut primele creșteri după o săptămână de prăbușire. Forintul s-a majorat cu 1,2% față de euro, în timp ce zlotul a câștigat 0,7%, iar coroana cu 0,4%.

CONTEXTÎn România, în semestrul I 2018, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu semestrul I 2017, cu 4,0%, pe seria brută şi cu 4,2% pe seria ajustată sezonier.In trimestrul II 2018, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul intern brut a crescut cu 1,4%.Comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2017, Produsul intern brut în trimestrul II 2018 a înregistrat o creştere cu 4,1%.Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNP) a redus, în prognoza intermediară de vară 2018, creşterea PIB estimată pentru acest an, de la 6,1% la 5,5%, alături de un curs mediu al monedei euro identic cu cel al variantei de primăvară, de 4,65 lei, precum şi o inflaţie mai mare. Analiștii economici mizează pe o creștere economică cuprinsă în intervalul 4-4.6 % pe întreg anul 2018, în decelerare puternică față de 2017.