Bloomberg: Băncile centrale sunt tot mai vulnerabile în fața atacurilor politice

Băncile centrale sunt tot mai vulnerabile în fața atacurilor politice, iar fenomenul este vizibil atât în statele cele mai dezvoltate, precum SUA sau Marea Britanie, în regimuri autoritare, precum Turcia, dar și în țări cu economii emergente, precum România, Slovenia sau Africa de Sud, arată o analiză Bloomberg.

Analiștii de la Bloomberg, citați de Agerpres, oferă mai multe exemple de instituții monetare din întrega lume care au devenit ținta criticilor de la cel mai înalt nivel politic.

În SUA, la un an de la preluarea mandatului de președinte al Fed, Jerome Powell a devenit ținta criticilor lui Donald Trump, primul lider de la Casa Albă care face acest lucru în ultimele două decenii. Din decembrie 2015 și până în prezent Banca Centrală a SUA a majorat dobânda de bază de opt ori și ar putea decide o nouă majorare în luna decembrie.

Un fenomen asemănător a avut loc și în România. Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a fost de mai multe ori ținta atacurilor din PSD, iar în mai 2018 președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, i-a trimis o scrisoarea în care "își exprimă îngrijorarea față de măsurile întreprinse la început de an de cătere BNR și care, în opinia mea, nu reprezintă cea mai potrivită cale de coordonare a politicilor macroeconomice”.

În Turcia, președintele Recep Erdogan este în fruntea atacurilor la adresa independenței Băncii Centrale, exprimându-și vehement opiniile sale neortodoxe. Erdogan face de mai mulți ani apel pentru dobânzi reduse, susținând, contrar teoriilor economice, că acestea vor duce la diminuarea inflației. Banca Centrală a Turciei l-a ignorat deseori pe Erdogan, majorând costul creditului când a fost forțată de piață, dar totodată a reacționat cu întârziere. Rezultatul este o rată a inflației de aproape cinci ori mai mare decât ținta Băncii Centrale.

În Marea Britanie, guvernatorul Băncii Angliei, se confruntă cu criticile politicienilor pro-Brexit care îl acuză că face declarații mult prea pesimiste cu privire la decizia de ieșire din Uniunea Europeană. Oficialul a respins aceste acuzații, dar a fost din nou atacat după ce a publicat o serie de scenarii care arată că un Brexit fără un acord cu UE ar putea declanșa o gravă recesiune și prăbușirea lirei.

În zona euro, președintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi este frecvent criticat de politicienii germani pentru politica sa monetară ultra-relaxantă, care în opinia politicienilor germani îi afectează pe deponenții germani. Recent, Draghi a început să fie atacat și de politicienii italieni, inclusiv vice-premierul Luigi Di Maio care l-a acuzat că intervine în dezbaterile din jurul bugetului Italiei.

În Austria, Guvernul vrea să scoată activitatea de supervizare bancară din atribuțiile Băncii Centrale, ceea ce l-a făcut pe guvernator să se plângă de "tendința de a trata Banca Națională ca un subordonat".

În Lituania, guvernatorul Băncii Centrale, este ținta unei anchete de corupție, iar acesta susține că dosarul este fabricat de băncile cu conexiuni în mediul politic nemulțumite de eforturile sale de combatere a spălării banilor.

În Slovenia, guvernatorul Băncii Centrale a demisionat, în luna mai, după ce a fost supus la presiuni pentru rolul pe care l-a jucat în programul de salvare a băncilor din 2013, iar atât perchezițiile derulate la sediul Băncii Centrale cât și o încercare de adoptare a unei legi pentru a efectua un audit la Banca Centrală au fost criticate de BCE pentru că afectează independența Băncii Centrale. Până acum nu a fost desemnat un succesor al lui Bostjan Jazbec, astfel că Slovenia este singura țară membră a zonei euro care nu are un reprezentat în consiliul guvernatorilor BCE.

Toate aceste atacuri la adresa băncilor naționale ar putea avea consecințe economice grave, avertizează Bloomberg. Un studiu din anii "90 a arătat că băncile centrale independente au performanțe mai bune în ținerea sub control a inflației, fără a afecta economia sau gradul de ocupare a forței de muncă. În absența exercitării acestui rol de "paznic" există riscul ca piețele financiare să fie afectate dacă investitorii suspectează că băncile centrale se vor plia în fața lobby-ului și nu vor mai urmări inflația.

Acest lucru ar putea duce la majorarea dobânzilor pe termen lung. În sens invers, acestea ar putea fi nevoite să își reafirme autoritatea prin majorarea costului împrumuturilor pe termen scurt la un nivel mai ridicat decât ar intenționa altfel.