La mijlocul lunii ianuarie, România a fost lovită de un val de frig care a pus sistemul energetic sub presiune. În loc să reacționeze strategic, statul a intrat în „modul de supraviețuire”, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă. Consumul de gaze a crescut cu 5%, cel de electricitate cu 7%, iar prețul gazului a urcat cu 13%. În mod normal, asta ar fi dus automat la scumpirea curentului, însă o conjunctură favorabilă a făcut ca o situație de criză să fie evitată.
Paradoxal, în ziua de 18 ianuarie, când s-au înregistrat cele mai mici temperaturi, prețul electricității a scăzut cu 35%. Motivul? Vântul. Producția eoliană a crescut brusc și a înlocuit energia scumpă din gaze și cărbune. Astfel, România a economisit într-o singură zi 2,8 milioane m³ de gaze — exact când acestea deveniseră o resursă critică, arată analiză. Efectul gerului asupra piețelor de gaz și energie electrică din ultima săptămână și rolul energiei eoliene (cu focus pe 18 ianuarie 2026).
Această „decuplare” între gaz și electricitate a fost o excepție fericită, nu rezultatul unei planificări guvernamentale. A arătat însă ce înseamnă cu adevărat securitate energetică: nu discursuri, ci capacitatea de a avea alternative reale în momente de criză. Fără vânt, România ar fi fost forțată să ardă mai mult gaz, să importe mai mult și să devină mai vulnerabilă — cu efecte în lanț până în Republica Moldova.
Concluzia autorului este clară: 18 ianuarie 2026 a fost o lecție despre ce înseamnă autonomie energetică. Nu improvizație, nu „merge și-așa”, ci diversificare, flexibilitate, stocare și coordonare unitară. Tocmai de aceea, se reiterează propunerea înființării unui Dispecerat Național de Securitate Energetică, care să gestioneze integrat toate formele de energie și să permită decizii rapide în momente critice. România are nevoie de strategie, nu de noroc meteorologic.
