Moneda euro s-a născut la 1 ianuarie 1999, cu opt ani înainte ca România să adere la UE. Spre deosebire de cehi, polonezi sau unguri, care nu vor să renunțe la monedele lor naționale, românii sunt campionii entuziasmului în sondajele europene în privința trecerii la euro.
La două decenii după naștere, euro și-a luat zborul. Numărul statelor care au aderat la moneda unică a crescut de la 11 la 19 țări, iar economia zonei euro s-a mărit cu 72%, până la 11,2 trilioane euro (12,8 trilioane de dolari). Euro a făcut din UE un competitor pentru Statele Unite, o adevărată forță globală.
Atunci când națiunile europene au renunțat la puterea de a-și stabili propriile rate ale dobânzii și s-au supus limitelor fiscale ale blocului, ele au sperat într-o bunăstare economică mai mare. Bloomberg a aplicat o serie de teste la aniversarea a 20 de ani pentru a vedea ce țări au avut de câștigat și care au avut de pierdut.
Rezultatele arată că doar o mână de state au beneficiat realmente de pe urma pasului făcut.
Nu este o surpriză faptul că Germania a trecut cel mai bine testele – adoptarea euro a echivalat cu o devalorizare pentru cea mai mare economie a Europei și, astfel, au fost stimulate comerțul și competitivitatea.
Slovacia și Slovenia au fost, de asemenea, printre cei mai mari câștigători ai intrării în zona euro, datorită faptului că euro a redus drastic riscurile cursului de schimb, permițându-le să dezvolte relațiile comerciale din cadrul blocului.
Beneficiile uniunii monetare nu au fost destul de pronunțate pentru unii membri fondatori. Când au trecut prin vremuri grele, Irlanda și Portugalia s-au trezit că nu au suficient spațiu de manevră din punctul de vedere al politicilor fiscale și au fost blocate în deflație. În timp ce Grecia a suferit puternic în timpul crizei datoriilor suverane, ea a reușit totuși să aibă mai multe beneficii decât pierderi.
Făcând parte din zona euro timp de 18 ani, a fost posibil ca Grecia să construiască noi relații comerciale cu nucleul mai bogat al Europei. Transferarea politicii monetare la o bancă centrală credibilă a adus o stabilitate mai mare a prețurilor în primii ani și în trecutul recent a înregistrat o mare îmbunătățire a competitivității.
Reversul medaliei
Cele mai proaste rezultate au avut, potrivit Bloomberg, trei mari economii din Europa: Franța, Italia și Spania. Aceștia au suferit în mod substanțial de pierderea capacității de a devaloriza atunci când s-au confruntat cu crize, iar competitivitatea lor s-a deteriorat. Chiar și în anii de dinainte de criză, cele trei națiuni nu au reușit să valorifice uniunea monetară prin aprofundarea relațiilor comerciale din bloc – și doar Spania a început să schimbe acest lucru recent.
Cu toate astea, spaniolii și francezii sunt cei mai mari fani ai monedei europene, cu o adeziune de peste 60%.
Dintre țările care și-au propus să treacă la euro la un moment dat, doar românii sunt fani declarați ai renunțării la moneda națională. Sondajele efectuate începând cu anul 2012 arată doar 35% dintre polonezi și 23% dintre cehi, în medie, doresc să treacă la moneda europeană.La fel de mulți maghiari nu vor să renunțe la monedele naționale. Dintre țările eligibile pentru aderare, numai în România sprijinul popular depășește 60%, arată Bloomberg.
