Economia românească și-a temperat avansul în acest an, spre 4% din PIB, iar primele efecte încep să se resimtă în mediul de business.
Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, numărul companiilor dizolvate a crescut cu 35% în primele șapte luni, iar cel al firmelor noi a scăzut cu 13%, la 82.060, față de acceași perioadă din 2017.
„După un an 2017 în care mulți indicatori statistici au stat în zona pozitivă, de la numărul de înfințări de firme (136.699 față de 105.982 în 2016) la radieri (82.295 față de 109.133 în 2016), în acest an ne aflăm pe o pantă descendentă, pe fondul lipsei de predictibilitate, a creșterii economiei subterane și mai ales a acutizării blocajului financiar, cu efecte directe în dezvoltarea afacerilor pe orizontală”, spun experții de la compania de consultanță KeysFin.
„Deși salariile au crescut, mai ales în sectorul de stat, într-o măsură si mai mare au evoluat cheltuielile, de la costurile de finanțare – ratele la credite, la cele alimentare, pentru utilități etc, iar acest fenomen s-a transpus în scăderea apetitului de consum, cu efecte directe în evoluția afacerilor companiilor”, au explicat aceștia.
Alarmă din zona insolvențelor
Un semnal de alarmă vine și din zona insolvențelor, acolo unde numărul companiilor cu afaceri mai mari de 1 milion de euro, care au intrat în insolvență în prima parte a anului curent, este în creștere.
Conform datelor oficiale, cele mai riscante trei sectoare din economie, din acest punct de vedere, sunt comerțul (2.812 insolvențe în 2017), construcțiile (1.324) și industria prelucrătoare (1.089). La polul opus se află sănătatea & asistența socială (28), învățământul (35) și industria extractivă (39).
Chiar dacă lichiditatea curentă (active circulante/datorii curente) a crescut in medie cu 50% în 2017 față de 2013, respectiv cu 38% față de 2016, există în continuare sectoare în care plățile se fac cu foarte mare dificultate.
În activitățile profesionale, de exemplu, perioada medie de încasare a creanțelor a ajuns la 223 de zile, iar cea de plată se situează la 238 de zile.
În construcții, situația este și mai dificilă. Plățile se fac, în medie, la 422 de zile, iar încasările la 195 de zile. În topul celor mai riscante sectoare, din acest punct de vedere, se mai află agricultura, industria extractivă și energia electrică & gaze.
În industria prelucrătoare, plățile se fac în medie la 150 de zile, iar încasările la 80 de zile, iar în comerț la 113 zile în cazul plății datoriilor și la 59 de zile în cazul încasării facturilor.
Nevoie mare de lichidități
„Cine vrea să deschidă o afacere în astfel de domenii trebuie să fie foarte atent la aceste statistici. Trebuie să ai lichidități sau surse de finanțare pentru a acoperi astfel de întârzieri de plată. Altfel riscă să intre în blocaj financiar în foarte scurt timp. Microîntreprinderile sunt cele mai vulnerabile din acest punct de vedere”, au mai spus analiștii.
Risc ceva mai scăzut din acest punct de vedere prezintă companiile din sectorul cultură&divertisment, unde perioada de încasare a creanțelor este de 51 de zile, sănătate & asistență socială (56 zile), hoteluri & restaurante (59 zile).
Vestea bună este că, cel puțin la nivelul anului 2017, plățile restante pe ansamblul economiei au scăzut cu 17,6% comparativ cu 2016, ajungând la 20 miliarde euro, iar gradul de îndatorare s-a redus la 53,7%.
Comments are closed.