Pentru tot mai mulți români, plata facturilor de energie a devenit o povară, în contextul creșterii valorii acestora, în paralel cu scăderea puterii de cumpărare. Astfel, sărăcia energetică, adică dificultatea acoperirii cheltuielilor din veniturile lunare, i-a afectat serios și pe românii cu venituri medii, arată o analiză a Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE).
Sărăcia energetică afectează nu doar populația cea mai săracă, ci este un fenomen care a crescut alarmant și în rândul populației cu venituri medii.
Potrivit autorilor analizei, sistemul actual de ajutorare a celor aflați în situație de sărăcie energetică exclude în continuare multe gospodării care au nevoie. De fapt, direcționarea greșită a ajutoarelor este una dintre principalele probleme ale sistemului existent.
Astfel, pe prima treaptă a populație cu venituri medii (coloanele 4 și 5 în grafic), creșterea sărăciei energetice este spectaculoasă: în 2022, aceasta a crescut de circa 5 ori față de anul precedent, arată un studiu efectuat de Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE), pe baza datelor cuprinse în Ancheta Bugetelor de Familie realizată de Institutul Național de Statistică.
ROMÂNII SUNT NEVOIȚI SĂ RENUNȚE LA ALTE NEVOI PENTRU A-ȘI ASIGURA CONFORTUL TERMIC ÎN CASĂ
Chiar și ca medie la nivel național, 21% dintre gospodăriile din România s-au confruntat cu sărăcia energetică, ceea ce însemabă dublu dublu față de nivelul din 2021 de 10,5%.
„În mod evident, prin acest indicator vedem că facturile la energie au un impact foarte mare la nivel de buget al gospodăriei. Este ceea ce britanicii numesc „căldură sau mâncare”. Adică acești cetățeni trebuie să prioritizeze energia, dar făcând acest lucru sunt nevoiți să taie masiv din cheltuielile pentru alte nevoi din gospodărie. (…) E important să avem la masa de discuții instituții ale statului, pentru că ele produc și implementează politici, companii de energie (furnizori și distribuitori), pentru că ei sunt în contact cu consumatorii în fiecare zi și percep piața altfel. E nevoie să stăm la masă și cu consumatorii și să înțelegem modul în care fenomenul se răsfrânge asupra lor în fiecare context, la nivel local. Așadar, trebuie să analizăm foarte punctual cauzele și să producem soluții specifice”, declară Anca Sinea, vicepreședinte Asociația Centrul pentru Studiul Democrației (CSD), coordonator ORSE.
Analizând situația în rândul gospodăriilor clasificate pe decile de venit (praguri de venit per adult echivalent), în care prima serie de coloane cuprinde populația cea mai săracă, iar ultima populația cu cele mai ridicate venituri, datele ORSE arată că 20,8% dintre gospodăriile situate în decila 1 au fost afectate în 2022 de sărăcia asociată cu plata facturilor la energie, procent în creștere față de anul precedent (17,9%).
În rândul gospodăriilor din decila 2, rata sărăciei energetice asociată cu plata facturilor a fost de circa 34% dintre gospodării, procent similar cu cel din 2021. De asemenea, peste 45% dintre gospodăriile din decila 3 au căzut sub pragul de sărăcie după plata facturilor la energie în 2022, față de circa 30% în anul precedent.
GOSPODĂRIILE CU VENIT MEDIU AU SĂRĂCĂIT DIN CAUZA FACTURILOR
Cele mai afectate au fost gospodăriile din decila 4 de venit: 51% dintre acestea au căzut în sărăcie după ce și-au plătit facturile la energie anul trecut, o rată de aproape cinci ori mai mare față de 2021, când a fost de 10,5%.
Rata sărăciei energetice măsurată prin indicatorul LIHC în rândul gospodăriilor aflate în decila 5 de venit a crescut de peste cinci ori, de la 6% în 2021 la 34% dintre aceste gospodării, în 2022.
Totodată, rata de sărăcie energetică a crescut de circa patru ori în rândul gospodăriilor din decila 6 (de la 3,5% la 13,7%) și s-a triplat în rândul gospodăriilor din decila 7 de venit, de la 1,9% în 2021 ajungând la 5,9% în 2022.
Sărăcia energetică asociată cu plata facturilor la energie în rândul gospodăriilor din decila 8 de venit a crescut de circa 6 ori în intervalul menționat, de la 0,5% la 3,1%.
Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) este un proiect inițiat de Centrul pentru Studiul Democrației, think-tank înființat în anul 2006 în cadrul Departamentului de Știinţe Politice, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, în cadrul căreia funcționează ca centru de cercetare acreditat.
