De ce a majorat BNR dobânda-cheie peste așteptări. Inflație, scumpiri, scăderea consumului și deficit bugetar – printre temeri

Decizia Băncii Naționale a României de majorare cu 0,75 puncte procentuale a dobânzii de politică monetară indică o serie de temeri pentru perioada imediat următoare, dar și ajustări legate de evoluție economie în perioada scursă de la precedenta ședință a BNR. Printre fenomenele remarcate de raportul BNR se numără evoluția inflației, mai ales a celei de la nivelul UE, dar și scăderea semnificativă a consumului privat. 

Pe lângă majorarea peste așteptări a dobânzii de bază, în funcție de care sunt calculate și dobâznile băncilor comerciale, BNR a aprobat miercuri și creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit de la 4,50% la 5,25% pe an, începând cu data de 6 octombrie, pentru a menține astfel controlului asupra lichidităţii de pe piaţa monetară şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale aşteptau analiştii.

Rata anuală a inflaţiei a ajuns la 15,32 la sută în august, marginal peste nivelul prognozat, după ce în luna iulie a scăzut la 14,96 la sută, de la 15,05 la sută în iunie, arată raporul BNR.

Creşterea a fost antrenată aproape în totalitate de continuarea scumpirii alimentelor, inclusiv a categoriei LFO, contrabalansată totuşi în mare parte de scăderea preţului combustibililor (pe fondul compensării preţului carburanţilor şi al descreşterii cotaţiei petrolului), precum şi de efectele de bază asociate evoluţiei preţurilor la energie.

Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să crească într-un ritm susţinut în primele două luni ale trimestrului III, dar încetinit în raport cu trimestrele precedente, urcând la 10,4 la sută în iulie, de la 9,8 la sută în iunie, şi la 11,2 la sută în luna august, uşor peste nivelul prognozat, în principal sub influenţa unor noi creşteri ale preţurilor alimentelor procesate.

Astfel, evoluţia componentei continuă să reflecte efectele majorărilor ample ale cotaţiilor materiilor prime agroalimentare şi ale costurilor crescute cu energia şi transportul, alături de influenţele blocajelor în lanţuri de producţie. Acestea au fost potenţate de cotele înalte ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt, de manifestarea unei cereri reprimate pe anumite segmente, precum şi de ponderea însemnată deţinută în coşul de consum de produsele alimentare şi de cele importate.

Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a crescut în luna august la 13,3 la sută, de la 13,0 la sută în iunie. Totodată, rata medie a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza IAPC s-au mărit în august la 11,0 la sută şi la 9,5 la sută, de la 9,3 la sută, respectiv, 7,9 la sută, în iunie 2022.

INFLAȚIA IMPORTATĂ ȘI SCĂDEREA CONSUMULUI

Efecte inflaţioniste ale şocurilor pe partea ofertei continuă să crească în Europa şi alte ţări dezvoltate, semnificativă fiind dinamica la nivelul inflaţiei de bază. În zona euro, rata anuală a inflaţiei IPC a ajuns la 10 la sută în luna septembrie, iar în ţări vecine României aceasta  se situează între 15 la sută şi 19 la sută.

Activitatea economică şi-a încetinit considerabil creşterea în trimestrul II, faţă de intervalul precedent, la 2,1 la sută, de la 5,1 la sută în trimestrul I, dar mult mai modest decât s-a anticipat. Evoluţia face probabilă o creştere moderată a excedentului de cerere agregată şi în acest interval, contrar aşteptărilor.

În termeni anuali, creşterea PIB a decelerat doar uşor în trimestrul II, la  5,3 la sută, de la 6,4 la sută în trimestrul I, continuând astfel să depăşească semnificativ previziunile.

Aportul majoritar la creşterea economică a fost adus însă de variaţia stocurilor (7,3 puncte procentuale), în timp ce contribuţia consumului privat – secundară ca mărime – s-a diminuat mult faţă de trimestrul precedent (la 4,7 puncte procentuale), iar cea a formării brute de capital fix a rămas foarte modestă, deşi s-a mărit uşor. Totodată, evoluţia exportului net a redevenit puternic contracţionistă, în condiţiile scăderii dinamicii anuale a exportului, concomitent cu reamplificarea considerabilă a celei a importului de bunuri şi servicii.

SCĂDERE SEMNIFICATIVĂ A CREȘTERII  ECONOMICE

Cele mai recente date ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată sugerează o încetinire puternică a creşterii economiei în trimestrul III faţă de intervalul precedent, sub impactul escaladării războiului din Ucraina şi al extinderii sancţiunilor asociate. Evoluţia implică totuşi o majorare semnificativă  a dinamicii anuale a PIB în acest interval, pe seama unui efect de bază, dar în condiţiile decelerării creşterii consumului privat.

Relevantă din această perspectivă este scăderea dinamicii anuale a comerţului cu amănuntul şi a comerţului auto-moto, dar mai cu seamă a serviciilor prestate populaţiei în luna iulie. În acelaşi timp, producţia industrială şi volumul comenzilor noi în industria prelucrătoare şi-au amplificat contracţia în termeni anuali, dar volumul lucrărilor de construcţii şi-a accelerat semnificativ creşterea anuală.

Totodată, exporturile de bunuri şi servicii şi-au diminuat marginal variaţia anuală în luna iulie, în timp ce importurile şi-au majorat-o uşor, inclusiv pe fondul evoluţiei nefavorabile a preţurilor externe, ceea ce a condus la reamplificarea dinamicii anuale înalte a deficitului comercial faţă de media trimestrului II, şi mai ales a celei a deficitului de cont curent, care a reflectat şi o deterioarare a evoluţiei soldului  balanţelor veniturilor secundare în această lună.

NESIGURANȚĂ PE PIAȚA MUNCII, SCADE INTENȚIA DE ANGAJARE

Efectivul salariaţilor din economie şi-a încetinit creşterea în iunie-iulie, pe seama evoluţiilor din sectorul privat, iar reducerea ratei şomajului BIM, până la 5,1 la sută în luna august, a fost însoţită pe parcursul trimestrului II de restrângerea uşoară a cererii de forţă de muncă.

Totodată, cele mai recente sondaje indică o scădere uşoară a deficitului de forţă de muncă raportat de companii, după creşterea neîntreruptă a acestuia din ultimele 6 trimestre, precum şi o relativă slăbire a intenţiilor de angajare pe orizontul apropiat de timp, în contextul costurilor extrem de ridicate cu energia şi al incertitudinilor generate de războiul din Ucraina şi de sancţiunile tot mai severe asociate.

LEUL, RELATIV STABIL FAȚĂ DE EURO. DOLARUL S-A APRECIAT ÎN CONTEXT INTERNAȚIONAL

Pe piaţa financiară, principalele cotaţii ale segmentului monetar interbancar s-au stabilizat în perioada recentă la valori marginal superioare celor atinse spre finele lunii iulie, după uşoare ajustări în scădere înregistrate în august, pe fondul ultimei decizii  de politică monetară şi al mesajelor transmise de banca centrală în acest context. La rândul lor, randamentele titlurilor de stat au recuperat parţial descreşterile consemnate în iulie-august, plasându-se pe o traiectorie moderat ascendentă în septembrie, similar evoluţiilor din economiile avansate şi din regiune, în contextul întăririi ferme a politicii monetare de către bănci centrale majore, asociată cu o deteriorare a sentimentului pieţei financiare internaţionale.

Rata medie a dobânzii la creditele noi, dar şi cea aferentă depozitelor noi la termen şi-au accelerat însă puternic creşterea în iulie-august, inclusiv pe segmentul populaţiei.

În această conjunctură, leul şi-a corectat integral în luna septembrie aprecierea semnificativă faţă de euro acumulată în iulie-august, alimentată consistent şi de evoluţii interne de natură sezonieră. În raport cu dolarul SUA, moneda naţională s-a depreciat ca urmare a evoluţiilor de pe pieţele financiare internaţionale.

Dinamica anuală de două cifre a creditului acordat sectorului privat a intrat pe o traiectorie descendentă la începutul semestrului II, reducându-se treptat până la 15,9 la sută în luna august (de la 17,5 la sută în iunie), în condiţiile accentuării descreşterii variaţiei înalte a componentei în lei. Astfel, ponderea acesteia în creditul acordat sectorului privat s-a redus uşor, la 71,8 la sută în august (de la 72,0 la sută în iunie).

INFLAȚIA VA CREȘTE, DAR ÎNTR-UN RITM MAI LENT

Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va continua probabil să mai crească spre finele anului curent, sub impactul şocurilor pe partea ofertei, dar într-un ritm vizibil încetinit.

Determinante pentru înrăutăţirea suplimentară a perspectivei apropiate a inflaţiei sunt dinamicile mai mari anticipate a fi consemnate în lunile următoare de preţurile gazelor naturale şi energiei electrice – inclusiv în condiţiile modificării caracteristicilor schemei de plafonare a preţurilor la energie electrică -, precum şi de preţurile alimentelor, sub influenţa creşterii ample a cotaţiilor mărfurilor agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor instituite, dar şi al secetei prelungite şi extinse la nivel european din această vară. Impactul acestor factori va fi doar parţial contrabalansat de efecte de bază dezinflaţioniste anticipate a se manifesta în perspectivă apropiată inclusiv pe segmentul combustibililor.

Escaladarea războiului din Ucraina şi sancţiunile tot mai severe asociate generează însă incertitudini şi riscuri considerabile la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, prin efectele posibil mai mari exercitate, pe multiple căi, asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii, profiturilor şi planurilor de investiţii ale firmelor, dar şi prin potenţiala afectare mai severă a economiei europene/globale şi a percepţiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanţare.

Totodată, absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate. Ea este însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina.

POLITICILE FISCALE ȘI SCHEMELE DE SPRIJN – INCERTITUDINI ȘI RISCURI MAJORE 

Incertitudini şi riscuri majore sunt asociate şi conduitei politicii fiscale, având în vedere cerinţa continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al tendinţei generale de înăsprire a condiţiilor de finanţare, dar într-o conjunctură economică şi socială dificilă pe plan intern şi global, ce a condus la implementarea mai multor seturi de măsuri de sprijin pentru populaţie şi firme, cu potenţiale implicaţii adverse asupra parametrilor bugetari.

Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.

Deciziile CA al BNR urmăresc ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, precum şi stimularea economisirii prin creşterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile.

În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse.

BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.

Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul şedinţei va fi publicată pe website-ul BNR în data de 19 octombrie 2022, la ora 15:00.

Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 8 noiembrie 2022, a transmis BNR.