Recent, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra proiectului de lege al guvernului Orban care modifică prevederile Ordonanței 114 ca fiind neconstituțional.Departe de mine de a intra în argumente juridice. Să rămânem doar la cele de natura economică. Acum la mai bine de un an de la adoptarea Ordonanței 114 putem găsi mai ușor explicația pentru care actul normativ a fost atât de criticat. Atât de mediul de afaceri, cât și de opoziția politică de la momentul apariției ordonanței.
Sintetizând, explicația intenselor critici este aceea că ordonanța a fost, în esență, anti-business. În sensul că a împovărat unele companii din domenii diverse punându-le noi taxe, a oprit liberalizarea piețelor de gaze și energie prin impunerea unui preț fix la producător și a fost aproape să alunge investitorii în companiile de administrare a fondurilor de pensii private.
Singura prevedere care a stimulat companiile a fost cea privind scutirile de impozit și contribuții pentru salariile din sectorul construcțiilor. Dar eventualele efecte pozitive au fost puse în umbră de cele negative.
Facilitățile fiscale acordate sectorului de construcții sunt dorite și de alte domenii economice. Sistemul fiscal românesc este tot mai „găurit”. Sunt tot mai multe facilități, tot mai multe breșe și ca atare tot mai multe domenii care vor să devină „speciale” sau „strategice”. Ceea ce nu face decât să creeze noi falii între profesii sau între domenii economice.
Aplicarea Ordonanței 114 pentru sectorul construcțiilor a mai adus o problemă angajaților, în sensul că printre reducerile de impozit și de contribuții s-a strecurat și cea la pilonul doi de pensii administrate privat. Adică, angajații din construcții au rămas fără contribuția la pensia privată.
Proiectul de lege al guvernului Orban, declarat neconstituțional, prevedea eliminarea taxei pe activele bancare, eliminarea cerințelor suplimentare de capitalizare pentru administratorii fondurilor de pensii private obligatorii și renunțarea la suprataxa de 2% din energie datorată ANRE, instituind totodată un calendar etapizat de eliminare a prețurilor reglementate la energie electrică și gaze naturale.
Majoritatea prevederilor Ordonanței 114 au fost obiectul unor critici vehemente. PNL ar fi putut să amâne modificarea ordonanței, dar dacă ar fi făcut acest lucru ar fi fost inconsecvent față de ceea ce criticase. Drept urmare, decizia a fost de a modifica prevederile Ordonanței 114. Chiar dacă schimbările au redus încasările bugetare, într-o oarecare proporție, mai importantă a fost consecvența politică și, mai ales, deciziile luate în favoarea mediului de afaceri.
Doar că proiectul de lege a fost declarat neconstituțional și ca atare aplicarea se amână. Evident, că deciziile juridice trebuie comentate cu precauție. În acest caz, însă, trebuie făcută o precizare. Unul din argumentele deciziei Curții Constituționale pare a fi acela că proiectul de lege vizează foarte multe sectoare de activitate. Este ironic, pentru că Ordonanța 114 era una de tip „ghiveci”, adică în ea s-au înghesuit nenumărate schimbări, din nenumărate domenii. Atunci, nimeni nu a mai văzut că este neconstituțională.
Declararea neconstituționalității proiectului de lege al guvernului Orban pune sub semnul întrebării felul în care guvernul își poate exercita prerogativele. Asta este! Aproape că îți vine să spui: să guverneze Curtea Constituțională!
