Modelele de consum ale populației din UE variază și depind foarte mult de nivelul veniturilor, de obiceiurile culturale și de situația geografică.
În medie, cea mai mare parte (aproape un sfert) din cheltuielile de consum ale gospodăriilor din Uniunea Europeană a fost dedicată în 2016 „locuințelor, apei, electricității și gazului” (care exclude achiziționarea de locuințe), în timp ce „transportul” a reprezentat 13% alimente „pentru 12%, informează un comunicat publicat de Eurostat.
Au urmat „restaurante și hoteluri” și „recreere și cultură”, cu o cotă de aproximativ 9% fiecare.
Cheltuielile de uz casnic au fost în mare parte dedicate „locuințelor” în toate statele membre, cu excepția Bulgariei, a Estoniei, a Lituaniei și a României, unde cea mai importantă componentă a fost „hrana”, iar Cipru și Malta unde erau” restaurante și hoteluri „.
În România „hrana” (incluzând și băuturile alcoolice) preia 27,9% din total, cheltuielile de uz casnic 21,9%, transportul 11,2%, sănătatea 6%, recreerea și cultura 5,8%, băuturile alcoolice și țigările 5,7%, mobila și alte articole casnice 4,6%, comunicațiile 4,1%, alte bunuri și servicii 3,7%, îmbrăcămintea și încălțămintea 3,6%, cheltuielile la restaurante și hoteluri 3,4%, educația 2,1%.
Să facem comparația cu o țară dezvoltată din cadrul UE. În Germania, „hrana” absoarbe 10,6% din total, cheltuielile de uz casnic 23,9%, transportul 14,4%, sănătatea 5,3%, recreerea și cultura 9,1%, băuturile alcoolice și țigările 3,2%, mobila și alte articole casnice 6,8%, comunicațiile 2,9%, alte bunuri și servicii 13%, îmbrăcămintea și încălțămintea 4,5%, cheltuielile la restaurante și hoteluri 5,4%, educația 0,9%.
Așadar românii cheltuiesc pe mâncare o parte din venituri de aproape trei ori mai mare comparativ cu nemții. Dar mai sunt și alte categorii de cheltuieli unde alocăm o mai mare parte din câștiguri decât ei. De exemplu, sănătatea – 6% în România față de 5,3% în Germania, băuturile alcoolice și țigările – 5,7% față de 3,2%, educația – 2,1% față de 0,9% (la acest capitol procentajul României fiind mai mult decât dublu decât cel al Germaniei.
Putem spune că pentru noi, mâncarea e mai prețioasă, dar în același timp bem și fumăm mai mult decât nemții, apoi trebuie să dăm banii pe medicamente și tratamente. În plus, tinerii români sunt mult mai preocupați să obțină o diplomă de studii, comparativ cu cei din Germania.
Comments are closed.