Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a hotărât marți să mențină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an. De asemenea, BNR a decis să păstreze rata dobânzii pentru creditare la 8% pe an și pe cea pentru depozite la 6%. Se mențin, totodată, nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Dan Suciu, purtător de cuvânt al Băncii Naționale a României spune că prin deciziile anunțate se încearcă temperarea ritmului de creștere al inflației.
„Prin deciziile anunțate și prin, de fapt, toate deciziile pe care le ia banca centrală sau mare parte din deciziile pe care le ia banca centrală se încearcă temperarea ritmului de creștere al inflației, principala preocupare și problemă cu care se confruntă economia românească în acest moment pentru că asta înseamnă că avem încă în continuare creșteri de prețuri și credite scumpe, şi nu numai atât, și depozite la bănci remunerate sub nivelul inflației, adică care aduc nu neapărat o dobândă pozitivă. Toate aceste trei lucruri sunt influențate de decizia de politică monetară și, în momentul în care vom avea o scădere semnificativă a inflației, se va vedea și o îmbunătățire a acestor parametri, adică prețuri, credite, nivelul creditelor, ratelor și al dobânzilor la depozite”, a explicat Dan Suciu, la postul public de radio.
„În ceea ce privește ROBOR-ul, lucrurile deja apar relativ așezate, pentru că ROBOR-ul reflectă dobânda la care se împrumută băncile între ele în piață, pe diferite scadente. Cea care se ia în calcul de obicei la credite este pe trei luni. Având în vedere că perspectivele de inflație sunt relativ optimiste, în sensul că vom avea o scădere lentă la început, dar mai accentuată în partea a doua anului, chiar dacă cifrele rămân în continuare mari, dar această perspectivă face ca băncile să se împrumute la valori care au dus ROBOR-ul semnificativ sub 7% și pare a-l fi stabilizat acolo, 6,85, 6,90, undeva pe aici a variat în această perioadă. Deci, vârful este mult în spate la acel opt, opt și ceva, undeva în noiembrie anul trecut sau chiar în octombrie. În privința IRCC-ului, IRCC-ului este o dobândă compusă, care, simplificat spus, este un ROBOR la scadențe mai mici de trei luni, dar care reflectă tranzacțiile în piața de acum șase luni. Acum șase luni situația era alta în privința perspectivelor inflației și a inflației propriu-zise și în consecință, IRCC-ul este mai mare, a ajuns aproape de șase. El se calculează trimestrial, a ajuns aproape de șase, este 5,98, dar având în vedere că el reflectă tranzacții deja efectuate, putem anticipa că în trimestrul următor nu va mai crește, chiar va fi o ușoară scădere. Deci, ne așteptăm să fie la un vârf și IRCC-ul în acest moment”, a spus acesta.
Întrebat dacă ne putem aștepta ca și ratele creditelor în euro să crească în continuare, Suciu a răspuns: „După cum ați văzut, depinde la ce pornim / considerăm reperul. Ratele au crescut și dobânzile la euro au crescut foarte mult, pentru că Banca Centrală Europeană a crescut la rând ei dobânda. Ciclul de creștere al dobânzii la Banca Centrală Europeană este continuă încă, pentru că Banca Centrală, din anumite motive, a pornit mai târziu acest ciclu de creștere a dobânzilor, care se regăsește la toate băncile centrale. Deci, da, pe scurt spus, va fi o creștere aici. Am spus mereu că așa va fi, adică va urma o creștere a ratelor, o creștere a dobânzilor și pentru cei care s-au împrumutat în euro, pentru că era clar că, de altfel, Banca Centrală Europeană semnalizase intenţia de a creşte semnificativ dobânda de politică monetară pentru zona euro și implicit pentru toate creditele care s-au dat în moneda europeană. Nu e deloc o surpriză şi e un anunț deja foarte clar și bine întemeiat. M-a mirat și pe mine când am văzut undeva, la începutul anului se făcea o promovare semnificativă, sigur, informală, a creditului în euro, că ar fi o soluție salvatoare, că uite că dobânda e mult mai mică”.
