Europa pregătește noi reguli pentru apărarea infrastructurii critice. Companiile energetice ar putea neutraliza dronele

Potrivit informațiilor publicate de Reuters, mai multe state europene iau în calcul modificarea legislației privind protecția obiectivelor strategice. Inițiativele vizează operatorii rețelelor electrice, companiile feroviare și alte organizații responsabile de servicii esențiale pentru economie.

Schimbarea ar putea permite personalului specializat să utilizeze sisteme de detectare și neutralizare a dronelor, în condiții stabilite prin lege. În prezent, astfel de intervenții sunt gestionate în principal de poliție și de structurile militare.

Securitatea energetică devine o prioritate economică

Protejarea infrastructurii energetice a căpătat o importanță tot mai mare pentru guvernele europene, în contextul riscurilor de securitate și al amenințărilor hibride. Avarierea unei substații electrice sau a unui transformator de mare putere poate afecta alimentarea cu energie a numeroși consumatori și poate genera costuri ridicate pentru repararea rețelelor.

În sezonul rece, eventualele întreruperi ale alimentării cu electricitate pot avea consecințe suplimentare asupra sistemelor de încălzire, activităților industriale și furnizării serviciilor publice.

Kristian Ruby, secretarul general al Eurelectric, organizație care reprezintă industria europeană a energiei electrice, a avertizat asupra riscului ca atacurile hibride să provoace întreruperi ale încălzirii în timpul iernii.

Pentru companii, investițiile în securitate devin astfel o componentă importantă a continuității operaționale. Pe lângă protecția fizică a instalațiilor, operatorii trebuie să ia în calcul sisteme de supraveghere, tehnologii antidronă și soluții alternative pentru menținerea serviciilor în cazul unor incidente.

Franța extinde protecția instalațiilor strategice

Franța a început deja să adapteze cadrul legislativ pentru a permite intervenții împotriva dronelor în apropierea unor obiective considerate strategice. Potrivit Reuters, o lege adoptată în august permite anumitor operatori autorizați și contractori specializați să utilizeze mijloace de detectare și neutralizare a aparatelor fără pilot.

Autoritățile franceze urmăresc extinderea protecției pentru mai multe instalații până în 2027. Printre companiile vizate de aceste măsuri se numără grupul energetic EDF și operatorul feroviar SNCF.

În paralel, Franța testează tehnologii destinate identificării și interceptării dronelor considerate ostile. Reuters relatează că autoritățile au identificat 17 sisteme antidronă și trei integratori de tehnologie, în cadrul eforturilor de consolidare a capacităților de apărare.

Pentru operatorii economici, un astfel de cadru ar putea însemna reducerea timpului necesar intervenției în cazul unei amenințări. Eficiența măsurilor va depinde însă de procedurile de autorizare și de coordonarea cu instituțiile statului.

Germania și Austria analizează implicarea operatorilor privați

Germania ia în calcul modificarea regulilor care reglementează protecția infrastructurii critice, astfel încât personalul autorizat și anumiți operatori privați să poată participa la apărarea activă a instalațiilor.

Preocupările privind securitatea au crescut după descoperirea, în august, a unei drone încărcate cu explozibili în apropierea unui avion cargo ucrainean, pe aeroportul Leipzig/Halle. Potrivit informațiilor citate de Reuters, autoritățile germane au atribuit incidentul Rusiei, care a respins acuzațiile.

Austria analizează, la rândul său, extinderea competențelor operatorilor de infrastructură, cu scopul de a permite reacții mai rapide în cazul unor amenințări.

Pentru sectorul energetic și pentru transporturi, eventualele schimbări ar putea modifica modul în care sunt împărțite responsabilitățile între companii și autoritățile publice. Totuși, implicarea personalului privat ar urma să se desfășoare în limitele unui cadru legal clar, nu în baza unui drept general de a doborî orice dronă.

Polonia investește în protejarea infrastructurii energetice

Polonia permite deja anumitor unități de securitate ale operatorilor desemnați să intervină împotriva dronelor care pătrund în zone restricționate din apropierea unor instalații energetice.

În funcție de situație și de regulile aplicabile, măsurile pot include distrugerea aparatului, dezactivarea acestuia sau preluarea controlului.

În paralel, Polonia și statele baltice investesc în consolidarea infrastructurii strategice. Printre măsurile avute în vedere se numără instalarea unor echipamente de rezervă, construirea de adăposturi și utilizarea unor sisteme fizice de protecție.

Lituania dezvoltă, de exemplu, o substație fortificată în apropierea frontierei cu Rusia, pentru a reduce vulnerabilitatea rețelei electrice.

Aceste investiții reflectă o schimbare de abordare: protejarea infrastructurii nu se mai limitează la intervenția după producerea unui incident, ci presupune și reducerea riscului de avarie, precum și pregătirea unor soluții alternative.

Costurile unei avarii pot afecta economia pentru luni de zile

Dimensiunea rețelelor electrice și complexitatea echipamentelor fac dificilă protejarea permanentă a tuturor instalațiilor. Potrivit datelor citate de Reuters, compania germană E.ON operează aproximativ 2.720 de substații electrice.

Unele echipamente, în special transformatoarele de mare putere, sunt dificil de înlocuit într-un interval scurt. Fabricarea, transportul și instalarea pot necesita perioade îndelungate, ceea ce prelungește efectele unei avarii grave.

Consecințele economice pot depăși costul reparațiilor. Întreruperile de curent pot afecta producția industrială, activitatea comercială și furnizarea unor servicii esențiale, în timp ce operatorii trebuie să suporte cheltuieli suplimentare pentru restabilirea funcționării rețelelor.

Experiența Ucrainei, unde infrastructura energetică a fost lovită în mod repetat, a evidențiat impactul pe care astfel de atacuri îl pot avea asupra populației și economiei.

În acest context, investițiile în tehnologii antidronă și în consolidarea instalațiilor sunt privite tot mai mult ca măsuri de reducere a riscurilor operaționale și financiare.

Cine răspunde pentru pagubele provocate de neutralizarea dronelor

Extinderea atribuțiilor companiilor private ridică probleme legate de răspunderea juridică și de siguranța publică. O dronă neutralizată poate cădea peste clădiri, vehicule sau persoane, iar o intervenție necorespunzătoare poate provoca pagube suplimentare.

Operatorii au nevoie de reguli clare privind condițiile în care pot interveni, autorizarea acțiunilor și responsabilitatea în cazul unor accidente.

Există și opinii potrivit cărora apărarea împotriva dronelor ar trebui să rămână în principal în responsabilitatea statului. În Finlanda, conducerea operatorului național de transport al energiei, Fingrid, a susținut că această atribuție ar trebui să revină autorităților și forțelor armate.

Prin urmare, una dintre principalele provocări pentru guvernele europene va fi stabilirea unui echilibru între rapiditatea intervenției și controlul exercitat de instituțiile publice.

Tehnologiile antidronă atrag interesul companiilor

Sistemele antidronă combină senzori, programe de identificare și echipamente de neutralizare pentru a detecta și evalua amenințările. În funcție de tehnologie și de autorizările existente, intervenția poate presupune bruiaj electronic, interceptare sau alte metode de oprire a aparatului.

Automatizarea poate reduce timpul de reacție, însă utilizarea acestor sisteme trebuie să țină cont de riscurile pentru populație și de restricțiile legale.

Pentru companiile energetice și operatorii de infrastructură, dezvoltarea acestor capacități ar putea genera noi investiții în securitate și în modernizarea echipamentelor de monitorizare. În același timp, responsabilitățile suplimentare ar putea presupune costuri pentru instruirea personalului și implementarea unor proceduri de intervenție.