8.354 de angajaţi de la complexurile energetice Oltenia şi Hunedoara şi de la Compania Naţională a Uraniului (CNU) şi Societatea Naţională de Închideri de Mine Valea Jiului (SNIM) vor fi disponibilizați. Aceștia ar putea primi plăți compensatorii pentru o perioadă de până la patru ani, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă pus în dezbatere de Ministerul Energiei.
Din total, 8.060 de angajați sunt de la cele două complexuri energetice.
Plățile compensatorii sunt estimate la suma de 915,68 milioane de lei.
Cele patru societăţi asigură aproximativ 18.000 de locuri de muncă.
”Prezentul act normativ propune acordarea venitului lunar de completare şi a unor plăţi compensatorii, ca măsură de protecţie socială de care să beneficieze persoanele disponibilizate din companiilor afectate.
Numărul estimat de persoane concediate este de 8.354, din care:
4.063 persoane – Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA (CEH);
264 persoane – Compania Naţională a Uraniului SA (CNU);
3.997 persoane – Societatea Complexul Energetic Oltenia SA (CEO);
30 persoane – Societatea Naţională de Închideri de Mine Valea Jiului SA (SNIM).
Totalul cheltuielilor aferente veniturilor de completare aferente acordate pentru o perioada de până la 48 luni este estimat la acest moment la suma de 915.689.000 lei.
Aceste măsuri propuse prin prezentul act normativ au în vedere interesul social, politica legislativă a statului român şi cerinţele corelării cu reglementarile interne şi ale armonizării legislaţiei naţionale”, arată nota de fundamentare a OUG.
Se stabileşte perioada de aplicare a ordonanţei de urgenţă până la data de 31 decembrie 2032 pentru persoanele disponibilizate prin concedieri colective, în cazul acestor companii.
Dacă operatorii economici care efectuează concedieri colective sunt în procedură de insolvenţă sau nu pot achita plăţile compensatorii prevăzute prin contractele colective de muncă, întrucât duc lipsa de lichidităţi, acestea pot fi acordate integral din fondurile alocate cu aceasta destinaţie în bugetul Ministerului Energiei sau din fondurile alocate pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, aceste plăţi având acelaşi regim de impozitare ca şi indemnizaţia de şomaj.
Autorii proiectului motivează acordarea plăţilor compensatorii prin faptul că zona în care urmează a se efectua aceste disponibilizări este zonă monoindustrială, iar capacitatea de a absorbi forţa de muncă disponibilizată pe termen scurt este extrem de redusă, impunându-se totodată şi recalificarea personalului disponibilizat, iar impactul social rezultat ca urmare a aplicării unei astfel de măsuri este unul semnificativ în plan local.
Sunt luate totodată în considerare situaţiile financiare ale celor patru companii, precum şi faptul că oamenii concediaţi nu vor mai putea realiza, în conditiile limitărilor funcţionale, venituri suficiente pentru satisfacerea nevoilor zilnice de trai proprii şi ale membrilor familiilor, decât în urma reconversiei profesionale.
Sursa: Realitatea Financiara