INS a publicat joi primele explicații legate de creșterea economică de 5% din primul trimestru din 2019. Consumul rămâne principalul motor de creștere.
Creşterea în ritm anual a economiei în primul trimestru al acestui an, de 5% pe serie brută şi 5,1% pe serie ajustată, s-a datorat, în principal, cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 6,7%, contribuind cu 4,3% la avansul PIB, potrivit unor noi date ale Institutului Naţional de Statistică, publicate joi.
Investiţiile au avut o contribuţie de 0,9% la creşterea PIB, iar exportul a continuat să aibă o contribuţie negativă, de minus 3,3%.
„Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal: cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 6,7%, contribuind cu 4,3% la creşterea PIB; formării brute de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 5,4%, contribuind cu 0,9% la creşterea PIB; cheltuielii pentru consumul final al administraţiilor publice, al cărei volum s-a majorat cu 3,8%, contribuind cu 0,7% la creşterea PIB. O contribuţie negativă la creşterea PIB a avut-o exportul net (-3,3%), consecinţă a creşterii mult mai accentuate a volumului importurilor de bunuri şi servicii comparativ cu cel al exporturilor de bunuri şi
servicii”, precizează INS în datele provizorii privind creşterea PIB în primul trimestru al acestui an.
Comparativ cu trimestrul IV al anului trecut, pe serie ajustată sezonier, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul I 2019 a fost de 253,628 miliarde de lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 1,3%.
Pe serie brută, PIB-ul estimat pentru primele trei luni ale acestui an a fost de 202,848 miliarde de lei preţuri curente.
La creşterea PIB au contribuit, în perioada ianuarie – martie din 2019, aproape toate ramurile economiei, contribuţii pozitive mai importante având următoarele ramuri: comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+1,3%), cu o pondere de 20% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 6,7%; informaţiile şi comunicaţiile (+0,6%), cu o pondere de 5,9% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 10,8%; activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+0,6%), cu o pondere de 6,5% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 9,5%.
Autorităţile române estimează o creştere de 5,5% a economiei româneşti în acest an, potrivit Programului de convergenţă 2019 – 2022 publicat de Ministerul Finanţelor, evoluţia fiind rezultatul unei contribuţii pozitive a cererii interne (6,1 puncte procentuale).
Pe de altă parte, instituţiile financiare internaţionale mizează pe o creştere a PIB de sub 4% în România în 2019. Conform Agerpres, previziunile Comisiei Europene indică un avans al economiei de 3,3%, Fondul Monetar Internaţional (FMI) – 3,1%, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare – 3,2% şi Banca Mondială – 3,6%.
