Autoritățile de la București nu au putut furniza dovezi că proiectele de irigații din PNRR nu afectează mediul înconjurător
Comisia Europeană a cerut României eliminarea proiectelor de irigații din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Motivația este legată de faptul că autoritățile de la București nu au putut furniza dovezi că aceste proiecte nu afectează mediul înconjurător, mai precis corpurile de apă naturale care alimentează sistemele de irigații, susține un înalt oficial al Uniunii Europene, într-o declarație făcută la Bruxelles.
"Sunt câteva proiecte respinse, proiecte pentru care nu am putut da undă verde ca ele să fie incluse în Plan. Cel mai intens discutat cu autoritățile române se referea la măsurile de irigații în agricultură, pentru că aici se pune întrebarea în ce măsură proiectele de irigare prejudiciază mediul. Și pentru că era vorba de o sumă importantă, de 2 miliarde de euro pe care au cerut-o autoritățile române, am dorit să avem dovezi că aceste măsuri de irigații nu ar fi deteriorat situația corpurilor de apă. Aceste sisteme de irigații trebuie alimentate și dacă nu se poate demonstra că prin această alimentare nu se va prejudicia mediul, nu putem aproba. Iar autoritățile române nu au putut să furnizeze Comisiei aceste dovezi și de aceea noi am insistat ca aceste măsuri legate de irigații să fie scoase din Plan", a explicat înaltul oficial al Uniunii Europene, potrivit Agerpres.
Reamintim că ministrul Agriculturii, Adrian Oros, afirma, în luna iunie a acestui an, că proiectul privind strategia de gestionare a apei, care nu a fost acceptat la finanțare prin PNRR pentru că "nu era suficient de verde", va fi finanțat în următorii ani din alte surse financiare.
Ministrul preciza la vremea respectivă că draftul proiectului privind strategia de gestionare a apei, trimis CE în noiembrie anul trecut, avea soluții tehnologice noi, digitalizate, folosea materiale prietenoase cu mediul și se putea produce energie verde și ieftină.
"Ce am vrut să facem, pornind de la imaginea acelor canale? Avem 9.600 de kilometri de canale principale, unii au spus că ne-am prezentat cu soluții învechite, dar noi porneam de la ceea ce aveam. Ce speram să facem cu acele canale care existau? Soluții tehnologice noi, impermeabilizare cu materiale prietenoase cu mediul, digitalizare, sisteme SCADA, iar soluție mai verde decât ceea ce am prezentat noi nu cred că era. Puteam să producem deasupra acestor canale, prin montarea acestor panouri fotovoltaice, pe o suprafață care altfel nu este utilizată nicicum, foarte multă energie verde și foarte multă energie ieftină, dar care să ne permită să împingem acolo unde într-adevăr, sistemul vechi, pe care l-am moștenit necesită că apa să fie împinsă la 7 trepte, iar la prețul energiei de acum este total neviabil. Asta era soluția pe care noi am prezentat-o. Era și verde, era și digital, și producea și energie pe suprafață mare", afirma Oros.
Întrebat pe cine consideră responsabil de acest eșec de a nu fi acceptată finanțarea strategiei de gestionare a apei prin PNRR, Oros a răspuns: "În primul rând nu este un eșec așa cum a fost alcătuit programul. Îmi este greu să găsesc un vinovat. Dacă cei de Comisie nu au dorit să finanțeze partea de irigații, ci doar partea de desecare-drenaj, repet, cu siguranță vom găsi resurse să facem ceea ce ne-am propus".
În ceea ce privește motivul pentru care reprezentanții CE au tăiat aceste fonduri din PNRR, ministrul a subliniat că i s-a transmis doar că proiectul nu a fost suficient de verde pentru irigații, mai arată sursa citată.
Sursa: Realitatea Financiara
