Statele Unite au adoptat o strategie extrem de simplă și, se pare, extrem de eficientă, în lupta cu criza economică generată de pandemia COVID-19: injecția unor mii de miliarde de dolari, bani nou tipăriți care să inunde piața și să stimuleze consumul, deci să stimuleze revenirea economiei. Toate marile economii ale lumii au preluat această strategie, de la Uniunea Europeană, la Japonia sau Marea Britanie. Prea puțini, însă, s-au gândit, la adoptarea acestei strategii, la pericolul unei inflații în creștere. Banii prea mulți din piață inevitabil, atunci când ajung în consumul final, vor scumpi produsele. O inflație ridicată în America va „ieftini” dolarul, de fapt va „scumpi” moneda euro astfel încât Europa va trebui să se finanțeze mai scump, în termeni reali.
Inflația de bază (CPI) în America a crescut în ianuarie cu 0,3% față de luna precedentă, ajungând să aducă inflația anualizată la 1,4%, de la numai 0,3% cât era în mai anul trecut, în plin lockdown. Problema nu este acest nivel, ci pericolul ca rata inflației să tot crească spre praguri mai înalte, de 3-4%.
Benzina s-a scumpit cu 3,5%, ceea ce a determinat o scumpire a transportului cu peste 1%. Dacă se respectă tendința actuală, rata inflației va fi de 2,8-3% în mai și va crește peste 3% în luna următoare. O presiune suplimentară vine și din creșterea costului orar al muncii:
https://think.ing.com/articles/us-inflation-the-only-way-is-up
Dar asupra economiei americane se continuă să se arunce cu bani: în Decembrie s-au plătit ajutoare în valoare de 900 de miliarde de dolari, apoi a apărut planul de a injecta o nouă sumă gigantică, de 1900 de miliarde de dolari, plus un program în valoare de 3 000 de miliarde de dolari (Build Back Better infrastructure and Green energy plan), la care se adugă, în fiecare lună, 120 de miliarde de dolari pe care FED îi alocă cumpărării de active financiare.
Administrația Biden a propus un buget cu deficit de 4% și alocarea sumei de 1400 de dolari/anual pentru fiecare american care câștigă mai puțin de 75 000 de dolari anual. Unde mai pui că depozitele populației au crescut deja cu 2 400 de miliarde de dolari din trimestrul IV 2019 până acum. Cu toți acești bani revărsați spre consum, creșterea indicelui prețurilor pare inevitabilă. Creșterea consumului deja este extrem de vizibilă:
Nu este, deci, de mirare faptul că impactul inflaționist al masivului plan de stimulente din SUA împinge randamentele titlurilor de trezorerie americane în sus și subminează dolarul. Și atunci, Europa va fi nevoită să se împrumute mult mai scump sau să vină cu un plan de stimulare a economiei de dimensiunea celui american. Dar varianta din urmă pare extrem de improbabil să poată strânge consensul guverneleor sttelor membre. În compensare, piețele se așteaptă ca Banca Centrală Europeană să fie forțată să vină cu noi achiziții de obligațiuni pentru a calma apele.
Randamentele obligațiunilor americane au urcat puternic în această lună, investitorii grăbindu-se să ia în calcul impulsul potențial inflaționist al stimulentelor lui Biden. Însă în condițiile în care piețele încep să se teamă de o posibilă înăsprire a condițiilor financiare de către Fed, randamentele reale americane pe termen lung au început și ele să crească.
Această creștere în sine ar trebui să dea un impuls dolarului și să ajute parțial Europa, însă problema este că ratele reale europene au avansat și mai rapid decât echivalentele americane de această dată, euro începând să avanseze în raport cu dolarul.
În timp ce creșterea randamentelor obligațiunilor din America s-a transmis în Europa, nu același lucru s-a întâmplat cu așteptările privind inflația.
Unii analiști anunță începutul unui superciclu al materiilor prime, care va aduce scumpiri majore ale acestora. Deja importatorii din Europa și exportatorii din China se plâng de prețuri prea mari pentru închirierea containerelor de transport pe mare, iar vapoarele vin din China mai degrabă încărcate cu produse scumpe precum laptopuri.
Carnea de porc se scumpește în Germania , ouăle din Polonia se scumpesc și ele deoarece fermele de păsări sunt afectate de gripa aviară. Furajele mai scumpe au dus la creșterea prețurilor laptelui în mai multe țări europene. În Franța, fermierii cer supermarketurilor bani mai mulți pe produsele lor. Cotațiile petrolului, din care sunt obținute benzina și motorina, urcă deoarece aprovizionarea pieței internaționale a fost perturbată de valul de frig care a înghețat la propriu regiunile cu cea mai mare producție din SUA, iar Arabia Saudită a anunțat că va reduce producția. În acest context, companiile industriale din Europa, confruntate cu costuri mai mari de producție, cresc prețurile cerute clienților, trimițând astfel inflația la cel mai ridicat nivel din ultimul an.
Producătorii se confruntă și cu creșterea prețurilor energiei și materiilor prime. Cotațiile petrolului au ajuns la cele mai ridicate niveluri de la începutul pandemiei. Prețurile cuprului sunt la maximele ultimilor nouă ani, iar cele ale oțelului, în Europa, sunt cele mai mari din 2008 încoace.Rășinile din polimeri, folosite la fabricarea plasticului, s-au scumpit cu un sfert din decembrie, prețurile ajungând la maximele ultimilor șase ani. Despre aluminiu, se poate spune că nu au mai fost asemenea creșteri de la momentul în care SUA au aplicat sancțiuni producătorului rus Rusal în 2018. În general cotațiile materiilor prime au atins cele mai ridicate niveluri din ultimii opt ani, în parte din cauza apetitului mare al investitorilor pentru orice, de la petrol la porumb. Lumea asistă la cea mai intensă goană după profit de pe bursele de materii prime din ultimul deceniu. Investitorii mizează pe faptul că stimulentele economice guvernamentale și dobânzile apropiate de zero vor energiza cererea, vor genera inflație și slăbi și mai mult dolarul american în contextul recuperării economiilor din pandemie.
Materiile prime se scumpesc și ca o consecință neintenționată a luptei contra schimbărilor climatice, care duce la creșterea cererii pentru metalele necesare construirii infrastructurii de energie regenerabilă și producerii de baterii. Economiștii cred că prețurile mari la poarta fabricii nu vor persista și sunt parțial amortizate de cererea mai slabă pentru multe servicii lovite de pandemie, cum ar fi cele din industria turismului.
Rata anualizată a inflației a ajuns, în Uniunea Europeană, la 1,2% și este în creștere:
Cum stă România în acest joc? Ei bine, noi avem a patra cea mai mare rată a inflației anualizată în ianuarie:
Urmărește știrile Realitatea Financiara și pe Google News
