Pe 25 mai intră în vigoare cel mai dur act normativ emis de Uniunea Europeană – Regulamentul General privind Protecția Datelor Personale (GDPR), care instituie amenzi administrative aproape neverosimil de mari (de 20 de milioane de euro sau de până la 4% din cifra de afaceri a firmei) pentru încălcări ale confidențialitatii informațiilor despre angajați sau clienți.”
România se aliniază și ea noii directive, ale cărei cerințe vor fi aplicate printr-o ordonanță de urgență a Guvernului.
Principalele elemente de noutate ale proiectului ordonanței de urgență privind serviciile de plată sunt intrarea sub incidența ordonanței de urgență a două noi categorii de servicii de plată: servicii de inițiere a plății şi servicii de informare cu privire la conturi; întărirea elementelor de siguranță pentru prestarea serviciilor de plată prin suplimentarea cerințelor operaționale şi de securitate aplicabile prestatorilor de servicii de plată; standardizarea modalității de calcul și de raportare a fondurilor proprii aferente activității de prestare de servicii de plată, prin trimitere la Regulamentul (UE) nr. 575/2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 și Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014 de stabilire a unor standarde tehnice de punere în aplicare cu privire la raportarea în scopuri de supraveghere a instituțiilor în ceea ce privește instrucțiunile, formularele și definițiile, cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit proiectului de act normativ, Banca Națională a României, în calitate de supraveghetor prudențial, va deține competențe pe linia reglementării, autorizării și supravegherii prudențiale a instituțiilor de plată; reglementării, înregistrării și supravegherii prudențiale a prestatorilor de servicii de informare cu privire la conturi.
Din perspectiva competențelor specifice reglementării, monitorizării sistemelor de plăți și sistemelor de decontare şi supravegherii în domeniul plăţilor, banca centrală va deține atribuții cu privire la: accesul prestatorilor de servicii de plată la sistemele de plăţi; posibilitatea de a deschide conturi la instituţiile de credit; confirmarea disponibilității fondurilor; accesul la contul de plăți al plătitorului în cazul serviciilor de inițiere a plății; accesul și utilizarea informațiilor privind contul de plăți al utilizatorului în cazul serviciilor de informare cu privire la conturi; limitele utilizării instrumentului de plată și ale accesului prestatorilor de servicii de plată la conturile de plăți; administrarea riscurilor operaţionale şi de securitate; incidentele operaţionale sau de securitate și fraudele apărute la prestatorii de servicii de plată.
Pentru aplicarea noilor cerințe de către instituțiile de plată autorizate în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 113/2009 este prevăzut un termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență supuse consultării.
Persoanele care desfășurau, anterior datei de 12 ianuarie 2016, cele două categorii de servicii de plată nou reglementate (servicii de inițiere a plății și servicii de informare cu privire la conturi), au permisiunea de a continua desfășurarea acestor activități fără autorizare/înregistrare cel mai târziu până la 18 luni de la intrarea în vigoare a standardelor tehnice de reglementare privind autentificarea şi comunicarea, adoptate de Comisia Europeană.
Persoanele, altele decât prestatorii de servicii de plată, care prestează servicii de plată iniţiate prin instrumente de plată specifice care pot fi folosite limitat sau furnizorii de rețele sau servicii de comunicații electronice care desfășoară operaţiuni de plată pentru abonaţii proprii, nu intră sunt incidența ordonanței de urgență dacă activitățile desfășurate respectă anumite condiții prevăzute de ordonanța de urgență4.
Prestarea acestor servicii de plată exceptate este, totuși, supusă notificării Băncii Naționale a României, în condițiile stabilite la art.105 – art.110 din proiectul de act normativ, pentru scopuri de informare a părților interesate.
Surse din piață ne-au confirmat că modificarilele ce urmează a fi aduse privesc o serie de aspecte extrem de tehnice documentul de lucru întinzându-se pe aporximativ 50 de pagini.
”Dificultatea de a ajunge la consens ține de faptul că prin implementarea PSD2, vin să se corecteze anumite aspecte ce nu fuseseră prevăzute în PSD1. In principal PSD2 va deschide piața către mai mulți furnizori de servicii de plată. Până în prezent sintagma instituții de plată era asimilată cu băncile. Și nu este o bucurie prea mare să crească concurența în piață. În primul rând că toate costurile plătite acum de consumator (denumite generic coimisioane) au șanse să scadă. Din această perspectivă însă, prin faptul că vor fi mai mulți ofertanți de servicii și sisteme de plată trebuie pus accentul pe reglementare, pe supravegherea de către BNR și nu în ultimul rând pe protecția consumatorului”, explică sursa citată.
În prezent există două drective deprivind serviciile de plată (PSD) una aparuta în 2007 (PSD I) preluată doi ani mai târziu prin OUG 113/2009 și alata, PSD 2, apărută cu doi ani în urmă ce urmează a fi discutată și adoptată în curând. În acest moment PSD2 este pusă deja pe site-ul ANPC spre consultare publică.
Ca la orice schimbare sau modificare de act normativ, PSD2 va fi greu de adoptat prin reglementarea Guvernului. Urmeaza multe runde de discuții si chiar modificări ulterioare ale OUG, până la adoptarea de către Parlament. Cum și când se vor armoniza ideile și vor ajunge consens reglementatorul/bancile/operatorii/clienții, vor mai trece cateva luni dacă nu chiar un an, deoarece este ceva foarte nou, si încă foarte neclar. Ca o mețiune, această OUG trebuia să apară deja din ianuarie acest an.
Comments are closed.