Guvernul își asumă răspunderea în fața Parlamentului pentru pachetul de măsuri fiscale care prevede majorări de taxe, cea mai importantă fiind creșterea TVA de la 19% la 21%, precum și înghețarea pensiilor și salariilor în sectorul public în anul 2026. Ședința Parlamentului începe la ora 15.30.
Miniștrii reuniți în ședință de Guvern au adoptat vineri proiectul de lege prin care își va asuma răspunderea în fața Parlamentului.
Procedura accelerată de adoptare este motivată de faptul că marți, 8 iulie, va avea loc ședința EcoFin la Bruxelles, reuniunea miniștrilor de Finanțe din UE, unde Alexandru Nazare trebuie să prezinte pachetul prin care se țintește reducerea deficitului bugetar al României.
Printre măsurile care vor face parte din acest proiect se numără:
– reașezarea TVA pe două praguri, cota generală la 21% și o cotă redusă de 11% (medicamente, alimente, HoReCa)
– creșterea impozitelor pe dividente de la 10% la 16%
– creșterea accizelor la alcool, tutun, combustibil cu 10%
– înghețarea majorării pensiilor și salariilor din sistemul public în 2026
pensionarii care iau pensie peste 3.000 de lei vor plăti contribuția la sănătate
taxă pe profiturile băncilor
Luarea acestor măsuri de austeritate a fost necesară pentru ca „finanțarea categoriilor de servicii publice destinate cetățenilor să se poată susține din fonduri publice”, spun autorii proiectului.
Potrivit calculelor acestora, în acest an veniturile ar creste cu circa 9,5 miliarde de lei, iar cheltuielile ar scădea cu 1,2 miliarde.
Angajarea răspunderii Guvernului este reglementată de ARTICOLUL 114 din Constituţia României:
(1) Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.
(2) Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condiţiile articolului 113.
(3) Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2) , proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.
(4) În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere.
Procedura parlamentară
Asumarea răspunderii Guvernului este o procedură prevăzută de Constituție prin intermediul căreia Guvernul poate adopta un proiect de lege rapid, fără a fi dezbătut sau votat în Parlament.
În termen de 3 zile de la asumarea răspunderii, opoziția poate depune moțiune de cenzură. Dacă moțiunea de cenzură este adoptată, Guvernul este demis și proiectul sau programul este considerat respins.
Dacă moțiunea e respinsă, proiectul de lege se consideră a fi adoptat. Cu toate acestea, legea poate fi contestată la CCR, înainte de promulgare. De asemenea, președintele mai are dreptul de a cere reexaminarea legii.
„În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere”, prevede Constituția. După ce sunt consumați toți acești pași, legea este promulgată și intră în vigoare.
Calculele pentru o eventuală moțiune de cenzură
În cazul în care opoziția va depune moțiune de cenzură pentru a determina căderea guvernului Bolojan și, implicit, respingerea proiectului măsurilor fiscale, va trebui să obțină jumătate plus unu din voturile parlamentarilor, adică 233 de voturi din 465.
Însă aritmetica parlamentară indică faptul că o moțiune de cenzură are șanse minime să treacă, în condițiile în care cele patru partide din coaliție au o majoritate clară, după cum urmează:
PSD – 131 parlamentari (93 deputați și 38 senatori);
PNL – 72 parlamentari (50 deputați și 22 senatori);
USR – 59 parlamentari (40 deputați și 19 senatori);
UDMR – 32 parlamentari (22 deputați și 10 senatori)
În total, cele patru partide au o majoritate de 294 de parlamentari, la care se adaugă 17 deputați din grupul minorităților naționale, grup care susține Guvernul în Parlament.
Câte voturi au cele trei partide de opoziție:
AUR – 89 parlamentari (61 deputați și 28 de senatori);
SOS România – 26 parlamentari (17 deputați și 9 senatori);
POT – 19 parlamentari (14 deputați și 5 senatori)
