Surpriză uriașă de la ANAF. Ce s-a întâmplat cu încasările pe primele 2 luni?

Luna februarie va oferi o surpriză plăcută în ceea ce privește încasările Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în condițiile în care, de obicei, această lună este cea mai săracă din an. Anunțul a fost făcut de către ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.

"Ne uităm deja la execuția bugetară care pentru luna ianuarie ANAF-ul și-a făcut planul de venituri. Luna februarie este o lună surpriză. Este cea mai săracă din an pentru că este nivelul de venituri al bugetului cel mai mic de peste an și o să vedeți în curând o surpriză plăcută pentru ceea ce înseamnă realizarea planului de către Agenția Națională de Administrare Fiscală. Avem un plan de venituri al ANAF pe care suntem pe cale să îl realizăm de la începutul anului și mă bucur că suntem în această situație în care, dacă am fi pornit la drum fără măsuri fiscal-bugetare, atunci într-adevăr, aveam un pericol în față pe care nu știu cum l-ar fi trecut", a afirmat ministrul Finanțelor la un post TV, citat de Agerpres.

Șeful de la Finanțe a precizat că spre finalul acestui an, CE va analiza, cu fiecare stat membru, traiectoria de ajustare bugetară Pe de altă parte, șeful de la Finanțe a precizat că spre finalul acestui an, Comisia Europeană va analiza, cu fiecare stat membru, traiectoria de ajustare bugetară.

"Acum așteptăm să se aprobe regulamentul și noile reguli de guvernanță economică în Parlamentul European și după aceea discuțiile care vor avea loc pe fiecare, cu fiecare stat membru în parte, probabil pe sfârșit de an, pentru a defini o traiectorie bugetară și de ajustare bugetară cât mai realistă.

Vă amintesc doar ceea ce noi am negociat în programul de convergență precedent, în care ne-am dorit ca în anul 2023 să ajungem la 4,4% din PIB deficit bugetar și iată că foarte greu am reușit să generăm, să determinăm o ajustare bugetară de 0,5% din PIB, în condițiile în care a trebuit să ținem sub control cheltuielile bugetare", a precizat sursa citată.

Ministrul Finanțelor a explicat că, prin modificările recente asupra cărora s-a ajuns la un consens între Consiliu European și Parlamentul European, Comisia Europeană a propus o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire, până la 7 ani de ajustare a deficitului bugetar, atunci când un stat membru implementează reforme și investiții consistente, cum sunt cele ale României din Planul Național de Redresare și Reziliență. El a exemplificat reforma pensiilor, a pensiilor speciale sau reforma salarizării unice.

"Este interesul României ca să nu avem o ajustare de deficit peste noapte. Vă dați seama ce ar însemna ca peste noapte să avem un deficit de 3%? Ar presupune ca o serie de cheltuieli să dispară din buget. Ori nu cred că ne putem permite ca aceste cheltuieli de funcționare ale statului să fie tăiate. Discutăm totuși de marile servicii publice și atunci, sigur, măsurile pot să fie inclusiv cele care privesc cheltuielile de investiții", a afirmat Boloș.

Potrivit ministrului Finanțelor, o eventuală ajustare "peste noapte" a deficitului bugetar ar genera tăieri de cheltuieli în valoare de 51 de miliarde de lei într-un an, o sumă consistentă pentru bugetul României.

România a încheiat anul 2023 cu un deficit al bugetului general consolidat de 89,90 miliarde de lei, respectiv 5,68% din PIB, în scădere de la 5,76% cât a reprezentat soldul negativ al anului 2022. Bugetul de stat pentru anul trecut a fost construit, inițial, pe un deficit de 4,4% din PIB.