Actualitate· 2 min citire

Cum a scăpat o mare companie de stat de austeritatea lui Bolojan, deși are datorii la buget de peste 1 miliard de lei

25 feb. 2026, 10:00
Actualizat: 25 feb. 2026, 10:00
Foto/Arhivă

Foto/Arhivă

Articol scris de Iulian Budușan

În timp ce mediul privat și cetățenii de rând se sufocă sub povara măsurilor de „sustenabilitate financiară” impuse prin Legea 296/2023, Guvernul a decis, în ședința de marți, că rigorile legii nu sunt pentru toți. Printr-un memorandum cu dedicație, Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. a fost extrasă oficial din regimul de austeritate, primind „dispensă” de la regulile fiscale stricte pe care restul țării trebuie să le suporte în 2026. Această exceptare transformă lupta împotriva deficitului într-o farsă cinică: în timp ce firmele mici sunt executate pentru orice restanță, găurile negre ale statului primesc, prin semnătură guvernamentală, imunitate în fața reformei.

În timp ce mediul privat se luptă cu rigorile Legii 296/2023, o lege menită să asigure „sustenabilitatea financiară” a României prin măsuri de austeritate drastice, Guvernul a decis că pentru marii datornici de stat regulile sunt opționale. Printr-un memorandum aprobat recent, Complexul Energetic Oltenia (CEO) a fost extras din chingile disciplinei financiare, primind undă verde pentru a ignora articolele care, pentru restul economiei, sunt sfinte.

Alibiul certificatelor de CO2 și miliardul „pierdut” pe hârtie

Argumentele Executivului par desprinse dintr-un manual de contabilitate creativă. Se recunoaște oficial că CEO a încheiat anul 2025 cu o gaură neagră de peste un miliard de lei, dar vina este aruncată exclusiv pe „certificatele de carbon”. Deși aceste cheltuieli au înghițit 45% din bugetul societății (peste două miliarde de lei), Guvernul ne asigură că, în realitate, rezultatul operațional este pe plus.

Este o logică periculoasă: dacă orice companie privată ar invoca prețul energiei sau al materiilor prime pentru a cere exceptarea de la taxe, ar fi trimisă direct în insolvență. Pentru colosul din Oltenia, însă, statul român găsește mereu scuze, invocând chiar propria neputință de a acorda granturile promise de 425 de milioane de lei.

Pacea socială cumpărată cu prețul excepției de la lege

Motivul real al acestei „dispense” guvernamentale este, însă, unul mult mai pragmatic: frica. Guvernul admite că a scutit CEO de la respectarea articolelor XL și XLI din Legea 296/2023 pentru a nu perturba activitatea și a evita „posibile litigii de muncă”.

Cu alte cuvinte, în timp ce restul bugetarilor și angajaților din privat trebuie să accepte plafonări și tăieri în numele „interesului național”, la CEO drepturile din Contractul Colectiv de Muncă rămân intangibile. Legea austerității se oprește la poarta marilor sindicate, acolo unde riscul politic devine mai mare decât dorința de reformă.

Promisiuni de la CEO de reducere a găurii din buget

În urma discuțiilor purtate pe 19 februarie cu premierul Ilie Bolojan, conducerea CEO a prezentat un plan de „eficientizare” care promite economii de 440 de milioane de lei pentru anul 2026. Este o sumă infimă raportată la pierderile de un miliard, un fel de pansament aplicat unei hemoragii financiare cronice.

Mesajul transmis de Guvern este unul de un cinism profund: disciplina financiară și măsurile stricte sunt obligatorii doar pentru cei care nu au puterea de a șantaja statul cu întunericul sau cu protestele în stradă. Pentru marii datornici, austeritatea rămâne doar o noțiune teoretică, în timp ce pentru restul țării, ea este o realitate fiscală dură.

Mai multe articole despre

Urmărește știrile Realitatea Financiara și pe Google News

Mai multe știri din Actualitate