BNR: Taxa pe active financiare calculată pe baza ROBOR afectează politica monetară

Taxa pe activele financiare ale instituțiilor de credit, calculată în funcție de cotațiile ROBOR, afectează politica monetară și, implicit, capacitatea băncii centrale de a ține inflația sub control, susține Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României.

"Membrii Consiliului au considerat că, prin maniera de stabilire, în funcție de cotațiile ROBOR, această taxă afectează eficiența și flexibilitatea politicii monetare, implicit capacitatea băncii centrale de a ține inflația sub control, care s-au dovedit a fi esențiale pentru readucerea ratei anuale a inflației în intervalul țintei în anul 2018. Totodată, s-a arătat că efectele adverse ale taxei ar putea fi potențate de cele ale inițiativelor legislative vizând sectorul bancar aprobate recent, ale căror prevederi sunt de natură a afecta creditarea și transmisia monetară, dar și stabilitatea băncilor, precum și costurile de finanțare externă ale economiei. Unii membri ai Consiliului au sugerat întrunirea Comitetului Național de Supraveghere Macroprudențială pentru a examina efectele noilor măsuri care privesc sistemul bancar și a face recomandări autorităților publice", se arată în minuta ședinței de politică monetară a Consiliului BNR, publicată pe site-ul instituției, citat de Agerpres.

În acest context, tinând cond și de imponderabilitatea la nivelul economiei mondiale, incertitudinile și riscurile la adresa celei mai recente prognoze pe termen mediu cresc substanțial. Efectul este întărit de nefinalizarea proiectului de buget pe 2019, coroborată  cu conținutul măsurilor fiscale și bugetare intrate în vigoare de la 1 ianuarie 2019.

S-a remarcat că este necesară realizarea unei evaluări cât se poate de cuprinzătoare a implicațiilor acestor măsuri asupra perspectivei pe termen scurt și mediu. Unii membri ai Consiliului au atenționat că acestea pot exercita efecte semnificative pe termen scurt și mediu asupra activității economice, dar și asupra potențialului de creștere a economiei, atât prin intermediul impulsului fiscal și structurii cheltuielilor bugetare, cât și prin afectarea comportamentului investițional și al celui de consum.

În ceea ce privește evoluțiile viitoare, membrii Consiliului au convenit, în baza celor mai recente informații și analize, că rata anuală a inflației va continua probabil să scadă și apoi să se mențină pe orizontul foarte scurt de timp ușor sub limita de sus a intervalului țintei, în linie cu prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflației din noiembrie 2018, care anticipează coborârea acesteia la 2,9% în decembrie 2019.

Potrivit documentului, s-a notat că scăderea va continua să fie antrenată de factorii pe partea ofertei, date fiind influențele dezinflaționiste relativ mai pronunțate așteptate să provină și în acest interval din evoluția prețurilor volatile - LFO și combustibili. Acestea vor fi însă probabil compensate începând cu luna ianuarie 2019 de efectele măririi accizei la țigarete, fiind posibil ca pe acest fond aportul dezinflaționist de ansamblu al componentelor exogene ale IPC să se epuizeze pe orizontul apropiat de timp.

În opinia unor membri ai Consiliului, acțiunea factorilor pe partea ofertei ar putea chiar să redevină inflaționistă în perspectivă apropiată, în ipoteza măririi peste așteptări a prețurilor unor produse alimentare sau a prețurilor unor servicii și utilități, inclusiv ca efect al măsurilor fiscale și bugetare intrate în vigoare la începutul acestui an, contextul rămânând prin urmare relevant din perspectiva implicațiilor asupra anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu.

Analizând perspectiva influenței factorilor fundamentali, membrii Consiliului au concluzionat că, potrivit noilor date și evaluări, creșterea economică va rămâne probabil robustă pe termen scurt, cu o dinamică anuală cvasistabilă în trimestrul IV 2018 și în ușoară accelerare în trimestrul I 2019. În termeni trimestriali, avansul economic este anticipat să scadă sensibil în trimestrul IV 2018 - exclusiv ca urmare a contracției probabil suferite de producția agricolă după creșterea excepțională din intervalul anterior -, și să se mărească în primul trimestru al anului curent. S-a considerat că asemenea evoluții fac probabilă o majorare a gap-ului pozitiv al PIB pe parcursul celor două trimestre, la valori doar marginal inferioare celor din prognoza pe termen mediu.

.