Salariul minim unic european nu este un concept care implică o sumă identică, aplicabilă în mod rigid în toate statele membre ale Uniunii Europene. În esență, este vorba despre o Directivă Europeană care urmărește stabilirea unor standarde și criterii minime comune pentru a asigura un nivel de trai decent și pentru a reduce discrepanțele salariale semnificative de pe continent.
Ce presupune Directiva UE?
Directiva europeană privind salariile minime adecvate (Adoptată în 2022) nu impune o valoare numerică, ci obligă statele membre să îndeplinească următoarele cerințe principale. Statele sunt încurajate să utilizeze valori de referință orientative pentru a determina un salariu minim legal care să fie considerat adecvat.
Cele două repere principale propuse sunt:
-
-
60% din salariul median brut al țării respective.
-
50% din salariul mediu brut al țării respective. Directiva pune un accent puternic pe promovarea negocierilor colective la nivel de sector, ca principal instrument de stabilire a salariilor. Statele cu o rată mică de acoperire a negocierilor colective (sub 80%) trebuie să elaboreze un plan de acțiune pentru a crește această rată. Salariile minime trebuie să fie actualizate periodic (cel puțin o dată la doi ani sau, cel puțin, anual pentru țările care folosesc un mecanism automat de indexare).
-
Măsură controversată?
Implementarea acestor standarde generează dezbateri intense:
-
Argumente Pro: Susținătorii Directivei arată că aceasta va contribui la reducerea sărăciei în rândul angajaților („working poor”), la diminuarea diferențelor de remunerare între sexe și la limitarea „dumping-ului social” – situație în care companiile se mută în state cu costuri de muncă extrem de mici.
-
Argumente Contra: Criticii, în special din statele cu salarii mici (precum România și Bulgaria) sau din statele cu o tradiție puternică a negocierii colective (precum Suedia sau Danemarca, unde nu există un salariu minim legal național), avertizează că, o creștere prea rapidă a salariilor minime ar putea afecta competitivitatea întreprinderilor, mai ales a IMM-urilor, ducând la pierderi de locuri de muncă.
-
Intervenția UE ar putea afecta autonomia partenerilor sociali (sindicate și patronate) care preferă să negocieze salariile fără intervenție statală.
-
Sindicatele cer ca venitul să fie actualizat în contextul în care inflația a ajuns la cel mai înalt nivel. Guvernul urmează să decidă și ce se întâmplă cu facilitatea fiscală – cei 300 de lei scutiți de taxe.
Sindicatele cer Guvernului să indexeze pensiile și salariile
În cursul acestei luni, va fi adoptată decizia finală în ceea ce privește salariul minim pe economie pentru anul viitor. Coaliția va avea o ultimă discuție pe această temă, iar după decizia adoptată în coaliție premierul ar trebui să convoace neapărat la Palatul Victoria ședința Consiliului Național de partid la care participă reprezentanții Guvernului, sindicatele și patronatele.
O parte din membrii Guvernului își doresc ca venitul să rămână înghețat, așa cum se va întâmpla și cu pensiile și salariile din sistemul public.
Pe de altă parte, sindicatele au cerut ca venitul să fie majorat, actualizat, în funcție de acea directivă și pe simulările discutate la întâlniri. Ar putea urma o creștere de puțin peste 4.300 de lei brut, ceea ce va însemna în valoare netă cu 200 de lei mai mult decât acum, puțin peste 2.700 de lei net.
Guvernul trebuie însă să decidă dacă va păstra și facilitatea fiscală de 300 de lei scutiți de taxe, dacă va elimina această sumă sau dacă suma va fi majorată la 500 de lei așa cum au cerut unele patronate în cazul în care salariul va crește.
Sursa: Realitatea Financiara
