De-a lungul anilor, zeci de pădurari și activiști de mediu au fost amenințați și chiar atacați de indivizi angajați de mafia tăierilor ilegale. În unele cazuri, activiștii de mediu care merg direct la locul faptei și descoperă defrișările ilegale ajung să fie bătuți crunt. Este și cazul lui Gabriel Păun, cel care a demascat ilegalitățile comise de șefii Romsilva, care au dat undă verde tăierilor abuzive din pădurile protejate ale României, mână în mână cu mafia lemnului.
Păun, împreună cu o jurnalistă din Germania, dar și alți colegi de la asociația Agent Green, au avut parte de un episod de groază în anii trecuți când se aflau pe teren ca să documenteze proiectul hidrocentralei de pe Râul Alb, din Georparcul Dinozaurilor din Țara Hațegului. Vizita ecologiștilor era motivată de faptul că în zonă fuseseră semnalate recent tăieri de copaci care ar fi putut proveni din Parcul Național Retezat.
Însă activistul a fost bătut în timp ce încerca să documenteze construcția acelui proiect. Gabriel Păun a mers în zonă după ce mai multe persoane, dar și un biolog din Cluj Napoca au atras atenția că Râul Alb, cel mai sălbatic din Europa, este amenințat de tăieri de pădure și construcții aberante direct în albie. Dar totul a degenerat după ce un grup de tineri, printre care și activistul de mediu Gabriel Păun au fost atacați de un grup de oameni conduși de patronul firmei care voia să construiască microhidrocentrala. ONG-ul Agent Green menționa atunci că activistul său a reușit să scape de pumni, șuturi și pietre doar după ce o mașină a celor atacați a lovit din greșeală un atacator.
Același Gabriel Păun a trecut printr un episod similar și în 2014. Atunci a fost lovit de un gardian al fabricii Holzindustrie Schweighofer din Sebeș, care înainte i-a dat și cu spray lacrimogen în ochi. Incidentul, înregistrat video de Agent Green, s-a petrecut la scurt timp după ce Păun urmărise un camion de lemn despre care operatoarea 112 îi transmisese că era ilegal. Doi agenți de poliție se aflau în apropiere, dar nu au intervenit și apoi au refuzat să cheme o ambulanță, să îi ofere apă ONG-istului și să înregistreze plângerea acestuia. Până la urmă, polițiștii au fost găsiți nevinovați în dosarul în care au fost cercetați pentru abuz în serviciu.
„În cauză nu se conturează existența unor indicii care să conducă în mod rezonabil la o suspiciune privind comiterea infracțiunii de abuz în serviciu,” se precizează în ordonanța de clasare.
Și tăierile din Parcul Național Retezat au fost contestate de societatea civilă în ultimii ani, dar autoritățile statului au explicat că acestea ar fi doar lucrări de curățare a zonelor afectate de insecte.
O investigație a ONG-ului Agent Green a arătat însă cum arborii au fost tăiați în zona protejată a Parcului Național Retezat, iar din pădure au fost extrase și exemplare verzi, și nicidecum numai arbori uscați.
,Tăiați de compania Susai Servcom SRL, au intrat pe poarta fabricii Schweighofer de la Sebeș. Au început cu uscăturile și au continuat doar cu copaci sănătoși și frumoși. În timpul investigațiilor, anumite camioane ale companiei Susai au fost declarate ilegale de noul sistem radarul pădurilor în urma apelurilor la 112″, spunea atunci Gabriel Păun, președintele Agent Green.
ONG-ul a investigat tăierile din Parcul Național Retezat în perioada februarie-noiembrie 2014, reclamând nereguli cu privire la transporturi ilegale de lemn a cărui destinație era fabrica Schweighofer, din Sebeș. Ca urmare a investigației, firma Susai Servcom SRL a primit de la Inspectoratul Silvic o amendă de 2.500 de lei pentru tăiere de copaci nemarcați și 5.000 de lei pentru avizele de transport neconforme. În replică, societatea austriacă Schweighofer, procesatorul la care ajungea lemnul respectiv, s-a angajat să își îmbunătățească sistemul prin care urmărește proveniența lemnului și să refuze arbori din parcuri naționale. Activiștii continuă însă să se lupte cu mafia lemnului.
În toamna anului trecut, Agent Green a câştigat, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procesul cu Ministerului Mediului şi cu Regia Naţională a Pădurilor Romsilva, suspendând astfel tăierile ilegale pe o suprafaţă de aproape 20.000 de hectare din Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei.
Gabriel Păun a spus atunci că victoria e una extrem de importantă în bătălia pe care Agent Green şi EuroNatur o poartă împotriva defrişărilor ilegale din acel parc, unde se află păduri seculare de fag unice în Europa, care au fost incluse în Patrimoniul Mondial Natural UNESCO.
,,Este un caz care ne consolidează plângerea noastră la Comisia Europeană, care a demarat infrigementul împotriva României, exact pentru acest motiv, pentru tăieri abuzive şi distructive, fără evaluări în arii protejate şi este o decizie de mare însemnătate pentru că s-a anulat complet amenajamentul silvic pentru 20.000 de hectare din Parcul Naţional Domogled Valea Cernei. Din acest moment tăierile rămân blocate pe 20.000 de hectare, care sunt pline cu păduri extrem de valoroase, virgine şi seculare. Este pentru prima dată când este linişte în Parcul Naţional Domogled, de când Romsilva a preluat acest parc”, a spus reprezentantul Agent Green.
La acel moment, activiștii mai aveau pe rol încă 135 de procese care vizau arii protejate.
Gabriel Păun a semnalat printre primii și abuzurile din pădurile virgine de fag de la Coșava Mică, din județul Caraș-Severin. Atunci pădurea aparținea statului, fiind administrată de Regia Naţională a Pădurilor – ROMSILVA prin Direcţia Silvică Reşiţa. Campania Agent Green pentru salvarea Coșavei Mici a început în februarie 2015, după ce Romsilva a refuzat includerea acesteia pe lista pădurilor virgine nominalizate pentru a deveni patrimoniu mondial natural UNESCO. Activistul a acuzat că s-ar fi măsluit documente tocmai pentru a ajuta la excluderea ei de pe lista de propuneri: “Romsilva nu a dorit din capul locului să o protejeze. A falsificat până și minuta întâlnirii cu colegii de la World Wildlife Fund și Greenpeace, care au depus și ei eforturi să salveze Coşava. Inițial, Coșava trebuia să prindă și ea cursa de sit-uri nominalizate pentru patrimoniul mondial UNESCO. La întâlnire s-a agreat și s-a consemnat asta, dar, într-o minută ulterioară, Romsilva a avut grijă să scoată Coșava de pe listă”, a spus Păun.
Pănă la urmă, zona a fost salvată după ce Romsilva a decis stoparea pentru zece ani a oricărei tăieri în pădurea virgină de fag de la Coșava Mică.
Pe lângă aceste acuzații, furturi, intimidări și amenințări, nici șefii Romsilva nu au fost cu mâinile curate. Unul dintre ei, demis anul trecut, este Gheorghe Mihăilescu. El a fost acuzat că în mandatul sîu pădurile din jurul Capitalei au fost „curăţate” de mii de copaci sănătoşi. Gheorghe Mihăilescu se afla la conducerea Regiei din anul 2018. Presa de investigaţie a scos la iveală mai multe probleme în perioada în care acesta a fost director. Fostul director Romsilva a fost acuzat de întreg departamentul juridic al Regiei Pădurilor că a retras în mod abuziv plângerea penală împotriva lui Gheorghe Stan, fost şef al Secţiei Speciale şi actual judecător al Curţii Constituţionale a României. Plângerea viza modul în care SIIJ a retras în mod nemotivat apelul în dosarul Viorel Hrebenciuc, ce viza retrocedarea a 43.000 de hectare de pădure.
Printre alte motive ale demiterii se numără faptul că Mihăilescu ar fi destituit ilegal angajaţi, ar fi refuzat să colaboreze cu unele departamente și ar fi instituit, fără vreo justificare, un climat tensionat în Romsilva, se precizează în minuta Consiliului de Administrație. Potrivit salariaţilor, Mihăilescu „a condus regia după bunul lui plac” şi „a produs o degringoladă care nu a mai existat în cei 30 de ani de funcţionare a regiei”. Gheorghe Mihăilescu este preşedinte executiv al PSD Vâlcea din 2015, consilier judeţean, iar în perioada 2008 – 2016 a fost consilier municipal în cadrul Primăriei Râmnicu Vâlcea, din partea acestei formaţiuni.
Sursa: Vox Publica
