Criza generată de pandemia de coronavirus lovește în economie, deficitul bugetar ajungând, în primele 9 luni din 2020, la aproape 68 de miliarde de lei. Încasările la buget au scăzut, în principal, din cauză că multe companii și-au redus drastic activitatea, iar unele au fost închise. De asemenea, măsurile de susținere a economiei pe timp de pandemie au presupus scutiri de la plata taxelor și impozitelor sau chiar sprijin financiar din partea statului pentru unele sectoare ale economiei.
„România trece alături de economia globală prin cea mai mare criză din ultimii 100 de ani. Nu o spun eu, o spun toţi cei care se uită azi la economiile globale. Şi totuşi, tot ei spun, şi din ce în ce mai mulţi vin şi confirmă, România va trece peste această perioadă cu o situaţie mult mai bună decât o estimau toţi analiştii, Comisia Europeană şi alţii. Şi scenariul de bază, revenirea în V, este un scenariu care va fi confirmat şi este confirmat de date. După 9 luni de zile, execuţia bugetară arată un deficit de 6,36% din PIB, sau dacă vreţi în cifre 67,27 miliarde lei”, a declarat ministrul Finanţelor, potrivit Agerpres.
Conform datelor MFP, execuţia bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 54,77 miliarde lei (5,18% din PIB), din care mai mult de jumătate este rezultat din măsurile de combatere a crizei cauzate de epidemia COVID-19.
În primele nouă luni din 2019, execuţia bugetului general consolidat a consemnat un deficit de 26,97 miliarde de lei, respectiv 2,6% din PIB.
Creşterea deficitul bugetar aferent primelor nouă luni ale anului curent, comparativ cu cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, este explicată, pe partea venituri, de evoluţia nefavorabilă a încasărilor bugetare în perioada martie-septembrie din cauza crizei, precum şi ca urmare a amânării plăţii unor obligaţii fiscale de către agenţii economici pe perioada crizei (16,15 miliarde lei), de creşterea cu 3,22 miliarde lei a restituirilor de TVA, faţă de nivelul aferent perioadei ianuarie-septembrie 2019, pentru susţinerea lichidităţii în sectorul privat, precum şi de bonificaţiile acordate pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit şi a celui pe veniturile microîntreprinderilor, în valoare de 0,57 miliarde lei, precizează ministerul.
ADVERTISING
Architektur in Basel [Schweiz] | feat. Andreas Ruby – S AM Schweizerisches Architekturmuseum
De asemenea, pe partea de cheltuieli, faţă de creşterea bugetară prin efectul legilor s-a înregistrat o creştere a cheltuielilor de investiţii cu 6,83 miliarde lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi plăţi cu caracter excepţional generate de epidemia COVID-19 de aproximativ 10,35 miliarde lei.
