Uniunea Europeană este al doilea cel mai mare importator și exportator al lumii. UE exportă în afara Uniunii 15,8% din exportul la nivel global și importă din afara Uniunii 14,1% din importurile lumii. Cel mai mare exportator al planetei rămâne China (16,2% din totalul mondial), iar cel mai mare importator Statele Unite (16,4% din importurile mondiale).
Deși atât importurile cât și exporturile Uniunii sunt pe curbe ascendente, UE rămâne un exportator net, cu o balanță pozitivă la comerțul cu bunuri, în valoare de aproape 200 de miliarde de Euro:
Cea mai mare parte a creșterilor comerțului Uniunii se datorează statelor estice, Slovacia și România având cele mai mari creșteri ale importurilor (peste 350%) față de anul 2007, iar Cipru, Letonia, Slovacia, Polonia, Lituania, România și Bulgaria conducând clasamentul creșterilor exporturilor (cu valori tot de peste 350%)
România are cel de-al patrulea cel mai mare deficit extra-UE la comerțul cu bunuri din Uniune (după Franța, Spania, Grecia și Portugalia), în vreme ce Germania, Olanda și Irlanda au cele mai mari excedente la comerțul cu bunuri extra-UE:
România se află printre statele cel mai puternic dependente de comerțul intra-comunitar, în vreme ce Irlanda, Malta, Grecia și Olanda conduc clasamentul statelor cu cele mai mari ponderi ale comerțului extra-comunitar:
Poziția noastră slabă privind balanța comercială se reflectă și în ponderea redusă a salariaților care sunt plătiți din exporturile extra-comunitare: doar 15,5% din angajații români lucrează pentru aceste exporturi:
37 de milioane de persoane (18% din totalul de 209 milioane de angajați din UE) contribuiau la exporturile în afara Uniunii. Un sfert dintre ei provin din Germania (9,3 milioane de persoane), câte 4,5 milioane de persoane din Franța și Italia, câte 3 milioane din Polonia și Spania, 2 milioane din Olanda, 1,3 milioane din România, 1,2 milioane din Cehia și 1 milion de persoane din Belgia.
Cei mai eficienți sunt irlandezii cu exporturi extra-comunitare de 106 000 Euro pentru fiecare angajat, urmați de luxemburghezi (99 000 Euro/angajat), maltezi (35 000 Euro/angajat) și danezi (34 000 Euro/angajat). Valoarea exporturilor extra-comunitare germane este de 21 000 Euro/angajat, iar a celor franțuzești de 17 000 de Euro/angajat.
Cu 3365 Euro/angajat, România se află la un nivel de 5 ori mai mic decât media europeană (16 000 Euro/angajat), mult în urma polonezilor (peste 6000 Euro/angajat) sau a ungurilor (peste 10 000 Euro/angajat).
Ca în orice chestiune amestecată, libera circulație a bunurilor face ca unele state să beneficieze mai mult decât altele de exporturile întregului bloc continental. Câștigătorii absoluți ai acestui joc de-a libera circulație și al pieței unice sunt Luxemburg (7% din angajați își datorează job-urile efectului de propagare a exporturilor făcute de alte state membre) și Slovacia (5,5%), în vreme ce cele mai mici efecte de propagare le întâlnim la greci și italieni (câte 1,1 % din salariați cu salariile plătite prin efectul de propagare a exporturilor din alte state UE):
România se află în grupa a doua după beneficiile aduse de propagarea exporturilor altor state membre, cu 2-4% din angajați existenți datorită efectului de spill-over (propagare).
Cât privește efctul de creștere a salariaților în piața internă generat de exporturile către state non-UE, România se află pe ultima poziție din Uniune, cu doar 3,1% din totalul angajaților. Cele mai mari efecte asupra pieței muncii naționale le găsim în Irlanda (10,9% din totalul angajaților), apoi în Luxemburg și Malta (peste 7,3% din totalul angajaților în fiecare dintre ele).
Hai să vedem acum și cum contribuie românii la exporturile altora și cum contribuie alții la exporturile noastre:
Cel mai mult la exporturile noastre extra-comunitare contribuie angajații români (1,104 milioane de persoane), apoi cei din Bulgaria și Ungaria (câte 8 000 de angajați), Germania (6 000 de angajați), Polonia (5 000 de angajați), Italia (4 000 de angajați), Spania, Cehia, Slovacia și Franța (câte 3 000 de angajați), Grecia, Olanda și austria (câte 2000 de angajați), Belgia, Croația și Portugalia (câte 1000 de angajați). În total, 54 000 de alți europeni care contribuie la exporturile noastre extra-comunitare
Angajații românii contribuie masiv, în schimb la exporturile altora: 57 000 la cele italiene, 45 000 la cele germane, 24 000 la cele maghiare, 22 000 la cele franțuzeșeti, 16 000 la cele olandeze, 15 000 la cele austriece, 9 000 la cele spaniole, câte 7 000 la cele bulgărești, cehești și poloneze, 5 000 la cele belgiene, câte 3000 la cele daneze și slovace, câte 2000 la cele grecești și suedeze și câte 1 000 la cele irlandeze, luxemburgheze, croate, cipriote, finlandeze, lituaniene și slovene. În total 232 000 de români au salariile plătite de exporturile extra-comunitare ale altor state, de patru ori mai mulți decât europenii care „ajută” exporturile noastre.
Cum stau polonezii: 2,388 milioane de persoane contribuie intern la realizarea exporturilor poloneze, alături de 55 000 de nemți, 20 000 de cehi , 16 000 de italieni și 12 000 de francezi. Pe ansamblu, 169 000 de alți europeni care ajută exporturile poloneze
Polonezii contribuie astfel la exporturile altora: 164 000 la exporturile germane și 52 000 la cele italiene, 49 000 la cele cehești și 42 000 la cele olandeze și câte 39 000 la cele maghiare și franțuzești. În total 535 000 de polonezi lucrează pentru exporturile extra-comunitare pe care le fac alte state membre, cam de trei ori și jumătate mai mulți decât europenii care contribuie la exporturile poloneze.
Ungurii: 709 000 de cetățeni proprii lucrează pentru exporturile lor extra-comunitare, la care se adaugă 44 000 de nemți, 39 00 de polonezi, 28 000 de cehi, 24 000 de români, 21 000 de slovaci, 14 000 de italieni și 10 000 de francezi. În total 229 000 de alți europeni care ajută exporturile maghiare.
În schimb, 47 000 de unguri lucrează pentru exporturile germane, 22 000 pentru cele italiene, 20 000 pentru cele austriece, 12 000 pentru cele olandeze, 11 000 pentru cele franțuzești și 10 000 pentru cele cehești. În total 178 000 de unguri lucrează pentru exporturile pe care le fac alte state membre, un număr net mai mic decât europenii care lucrează la exporturile maghiare.
Germania primește, pentru exporturile sale, ajutorul a 1 milion de alți europeni, Italia a 600 000 de alți europeni, Franța a 500 000 de alți europeni, iar Olanda beneficiază și ea de sprijinul a 400 000 de europeni care lucrează pentru exporturile din țara lalelelor.
Un alt lucru important care spune multe despre calitatea exporturilor extra-comunitare ale statelor membre este faptul că România și Bulgaria sunt singurele națiuni din UE care exportă cu prioritate produse agricole în afara Uniunii:
majoritatea statelor europene exportă cu predilecție produse ale industriei manufacturiere, Luxemburgul exportă servicii financiare, Cipru servicii profesionale, iar Olanda servicii administrative, iar grecia, Irlanda, Spania și Letonia servicii de distribuție.
