Modelul Bulgariei de înghețare a cursului valutar, printr-un consiliu monetar, nu este ușor aplicabil în România.
Un consiliu monetar în cazul României probabil că ar necesita un curs de 7 – 8 lei, pe puţin, a declarat, luni, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, menţionând că acesta se instituie în cazul unei crize grave.
„A mai apărut o confuzie. Gravă! Pusă bănuiesc tot de dânsul (consilierul premierului, Darius Vâlcov, n.r.) pe site-ul partidului de guvernământ în perioada în care cursul era sub presiune. Ni s-a indicat să luăm exemplul Bulgariei. De ce nu avem cursul fix ca în Bulgaria. Bineînţeles că i-au răspuns câţiva. Nu cred că a citit cineva. A rămas însă ideea. Din cercetarea noastră, a prins la public şi de aceea trebuie să răspundem. Deci un consiliu monetar, care înseamnă într-adevăr curs fix faţă de euro, apare de regulă după o criză, dar după o criză majoră. Aşa s-a întâmplat în Bulgaria, dacă nu mă înşel, în 1996. Moneda se depreciază puternic, economisirile populaţiei şi ale firmelor sunt rase pur şi simplu, sunt confiscate prin depreciere şi singura soluţie, pentru că inflaţia a devenit galopantă, se ajunge la inflaţie de trei, de patru cifre, este stabilizarea cursului printr-o declaraţie fermă, dar unde, sus de tot. Deci în primul rând noi nu avem criză şi nu ştiu dacă cineva doreşte aşa ceva. În al doilea rând, să o produci aşa din neant nu ştiu cum s-ar face. Dar hai să zicem că s-ar face. Un consiliu monetar în cazul României probabil că ar necesita un curs de aşa de 7 – 8 lei, pe puţin. Păi de asta avem nevoie? Asta promovează consilierul economic al primului ministru?”, a spus guvernatorul băncii centrale.
De asemenea, el a menţionat că un consiliu monetar colapsează imediat dacă ţara nu se poate autodisciplina şi să aibă nu deficite, ci surplusuri monetare. El a afirmat că Bulgaria are surplus bugetar de 1,1%.
„Cam ce înseamnă în România ca, în loc de minus 3, să avem plus 1 surplus bugetar, vreo 4% din PIB, da? Păi asta înseamnă că să dau aşa o cifră, ştim cu cât s-au umflat salariile sau cifra, totalul salariilor bugetarilor plus numărul mai mare de bugetari, înseamnă mai rău decât în anul de graţie al preşedintelui Băsescu, reducerea cu 3% a cheltuielilor bugetare (3% din PIB- n.r.)”, a spus Isărescu.
De asemenea, Isărescu a precizat că, în cazul în care BNR ar fi intervenit pe piaţa valutară şi ar fi vândut valuta atrăgând leii, după cum s-a sugerat, dobânzile se duc spre 15-20-30%.
Pe de altă parte, guvernatorul băncii centrale a arătat că există o neînţelegere cu privire la mecanismele pieţei şi a ironizat discursurile din ultima perioadă care pledează pentru reducerea dobânzilor.
„Piaţa, până una alta, şi în comunism făcea corecţia. Dispăreau mărfurile de pe piaţă. Stăteau preţurile fixe, domnule avem preţuri fixe, carnea costa 30 de lei, dar nu era. Nu era deloc. Acţionează piaţa. Şi aici avem acelaşi lucru. Puterea consumatorilor uşor în scădere pentru că este inerentă corecţia. Acum înţelegem mai bine îndemnurile pe care consilierul economic (Darius Vâlcov, n.r.) la adresează, aşa ca sarcină, Parlamentului, Guvernului, Băncii Naţionale, să aibă grijă de bunăstarea românilor. Măi să fie! Uite cine solicită aşa ceva! Imperativ. Şi pentru asta să reducem dobânzile. Ca şi cum cineva se joacă cu dobânzile, ca şi cum acestea nu sunt mărimi economice. Reduceţi dobânzile că uite s-a făcut un studiu sociologic şi românii nu trăiesc bine din cauza faptului că plătesc credite. Şi studiul sociologic, făcut de un mare sociolog sună cam aşa: într-un eşantion pe 1000 de persoane s-a pus întrebarea vreţi să plătiţi dobânzi de 5% sau de 1%? Şi toţi au răspuns vrem dobânzi de 1%. Şi apare ditamai consilierul economic şi domnule: la treabă băieţi, hai, Parlament, Guvern, Banca Naţională! La treabă! Reduceţi dobânzile la jumătate! Ne-a spus şi cu cât să le reducem, la jumătate. A hotărât el. Păi să scoată o ordonanţă, că văd că le scoate uşor, şi să spună acolo: de mâine sau de pe 1 martie, poftim, să-i dăm un interval, să trăiască românii mai bine, mai bine şi decât în Germania, eventual, că dacă nu le punem o taxă”, a spus Isărescu.
El a declarat că încrederea consumatorilor arată că o anumită corecţie are loc. Isărescu a menţionat că la exporturi şi importuri ca şi la deficitul de cont curent observăm corelaţia evidentă între absorbţia internă şi deficitul comercial.
