UE va bloca banii pentru România ca răspuns la blocarea Curții de Conturi

Prin votul din Senat, for decizional, a fost adoptat proiectul de modificarea a Legii 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, într-o formă ce ar putea bloca toate finanțările acordate de UE, așa cum au amenințat oficialii de la Bruxelles.

Comisia Europeană acuză parlamentarii coaliției că modificările aduse legii nu corespund standardelor internaționale, afectează independența justiției, restrâng nepermis de mult din atribuțiile Curții și în consecință utilizarea fondurilor, inclusiv a celor europene scapă de sub controlul unei instituții independente.

În opinia inițiatorilor, însă, modificările au fost făcute tocmai pentru corelarea legii cu standardele internaționale de audit. Corelarea cu reglementările internaționale este pretextul invocat în Expunerea de motive a acestei intervenții legislative, ca și în cazul altor proiecte aspru criticate de instituțiile europene. De exemplu, în cazul “reformării” legilor Justiției.

Intervențiile pe Legea 94/1992 au incontestabil potențialul de a afecta puternic independența Curții de Conturi în câteva sensuri:

• extind atribuțiile președintelui (numit politic, de Parlament), în defavoarea conducerii colective, prin plenul Curții
• permit ingerința altor instituții în activitatea Curții
• creează portițe de scăpare pentru șefii de instituții publice ce au cheltuit ilegal bani publici

Pentru România, miza acestor modificări înseamnă peste 20 de miliarde de euro. Pentru PSD și ALDE, autorii amendamentelor periculoase, miza o reprezintă controlul politic al Curții de Conturi, astfel încât aleșii locali și șefii de instituții să nu răspundă pentru  cheltuirea ilegală sau inutilă a fondurilor publice (naționale și europene).

Proiectul de modificare a Legii 94/1992 privind Curtea de Conturi a primit vot final în Camera Deputaţilor pe 25 aprilie şi a primit toate avizele din partea comisiilor din Senat implicate în procedură.

Îi sunt atribuite puteri discreționare președintelui CCR, care este numit politic de Parlament, iar atribuțiile plenului celor 18 consilieri de conturi care sunt independenți rămân fără mare importanță.

În acest moment, președinte este Mihai Busuioc (foto), un PSD-ist fidel lui Liviu Dragnea. Fost secretar general al Guvernului, după preluarea puterii de către PSD – ALDE, el a fost pionul principal folosit de Liviu Dragnea în interiorul Palatului Victoria pentru a împiedica preluarea Executivului de către Sorin Grindeanu și Victor Ponta.

Mihai Busuioc a fost numit la Curtea de Conturi anul trecut, pentru un mandat de nouă ani.

Modificările la lege care îi extind puterile președintelui numit de Liviu Dragnea:

• “Structura organizatorică a Secretariatului general şi atribuţiile compartimentelor din cadrul acestuia se stabilesc de Plenul Curţii de Conturi”, precizează legea actuală. Amendamentul votat de deputați adaugă că aceste lucruri se vor face la propunerea președintelui CC.
• Președintele CC este cel care va decide dacă sesizează procurorii în legătură cu neregulile constatate. Soarta primarilor, șefilor de instituții etc. care au cheltuit banii publici cu încălcarea legii va depinde exclusiv de voința unei persoane numite politic. În prezent, articolul 33 spune că sesizarea este făcută de conducătorul departamentului care a constatat “existența unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârșite cu încălcarea legii”.
• “Președintele aprobă atribuţiile departamentelor, ale compartimentelor din cadrul secretariatului general şi ale aparatului de lucru al Preşedintelui” se introduce la art. 60.
• Se înființează o nouă structură în subordinea președintelui – “Aparatul de lucru al președintelui” (la articolul 8). Este o structură distinctă de secretariatul general și cabinetul președintelui și va verifica toate rapoartele înainte sa fie transmise.
• Curtea de Conturi nu mai este autoritatea supremă pentru certificarea datelor din conturile de execuție verificate
• Curtea de Conturi certifică acuratețea și veridicitatea datelor din conturile de execuție verificate.
• Nicio altă autoritate nu se poate pronunța asupra datelor înscrise în conturile de execuție, decât provizoriu.
• Aceasta înseamnă că CC este autoritatea decisivă în materia descărcării de gestiune – acordarea certificatului de conformitate pentru certificarea execuției conturilor la o autoritate publică.
• Prin abrogarea articolului, orice entitate se poate pronunța pe certificarea conturilor publice, Curtea de Conturi fiind obligată să accepte raportul auditorului plătit de unitatea auditată.

În plus sunt introduse măsuri pentru protejarea funcționarilor cu probleme penale

• Se abrogă obligativitatea ca CC să solicite “suspendarea din funcție, în condițiile legii, a persoanelor acuzate de săvârșirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma controalelor sau a auditurilor efectuate, până la soluționarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate” (art. 45).
• A fost modificat și art. 54, cel care impunea suspendarea din funcție a membrilor Curții de Conturi și auditorilor publici externi trimiși în judecată. Proiectul adoptat de deputații prevede suspendarea din funcție doar din momentul în care a fost pronunțată o condamnare în primă instanță.

Comisia Europeană le-a trimis președinților celor două camere parlamentare – Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu – o scrisoare în care-i avertizau că România riscă suspendarea tuturor plăților pe proiecte europene dacă Curtea de Conturi nu va mai fi independentă.

În scrisori, Comisia Europeană cere ca Parlamentul să renunţe la modificările propuse la Legea 94/1992, deoarece ar pune în pericol independenţa Autorităţii de Audit.

Scrisorile oficiale de avertisment au fost semnate de reprezentanți din trei direcții generale: DG Regio, DG Competition și DG Mare (afaceri maritime și pescuit).