Ar fi grozav să se termine cu promisiuni deşarte, care să creeze alte aşteptări ale cetăţenilor ce nu pot fi onorate, spune Daniel Dăianu, președintele Consiliului fiscal.
Daniel Dăianu a semnalat că rectificarea are loc în condiţiile în care bugetul public consolidat este teribil de încordat, această încordare având o natură structurală.
Pentru a adera la zona euro este nevoie de un grad de robusteţe economică, iar un test pentru toţi cei care decid în societatea românească este iniţierea unor corecţii în politica macroeconomică în 2020, fie el un an electoral, a mai declarat, într-un interviu acordat Agerpres, Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal.
„În România, în pofida unor progrese economice incontestabile, diferenţele faţă de Vest sunt încă mari şi această stare a contribuit la un exod uman în ultimele decenii. Există şi o distribuţie a veniturilor inechitabilă, la care se adaugă slăbiciunea capitalului authoton în raport cu firme străine mari.
Guvernarea trebuie însă să concilieze programe ambiţioase de recuperare a decalajelor cu resursele economiei, actuale şi potenţiale; altminteri, se răstoarnă căruţa. Iar a promite prea mult nu face decât să nască frustrări şi nemulţumire generală, mai ales când iluziile dispar şi se vede că „împăratul nu are straie”. Este, totodată, esenţial ca aceia care guvernează să fie corecţi în comunicarea cu oamenii, să nu facă promisiuni care trec în sfera irealului.
Încordarea bugetului este legată de faptul că, de-a lungul ultimilor ani, s-au acumulat tensiuni izvorâte din relaxări fiscale excesive, care au avut drept consecinţă scăderea dramatică a veniturilor fiscale la sub 26% din PIB. Nivelul veniturilor fiscale era oricum scăzut la noi, de aceea relaxări de anvergură au fost mai mult decât imprudente. Concomitent, au avut loc creşteri de cheltuieli „permanente”, de venituri în general – astfel că salariile şi pensiile au ajuns să reprezinte peste 75% din cheltuielile bugetului consolidat. Ambele trasee de acţiune (tăieri de taxe şi impozite şi creşteri de salarii/venituri) au tensionat tot mai mult bugetul public; menţinerea deficitului bugetar la limita de 3% din PIB (pe cash, sau pe metodologia europeană) s-a realizat prin reducere sistematică de investiţii. Ironia este că şi acum sunt oameni politici care pledează pentru taxe şi impozite mai mici…. Chiar nu vedem ce ni se întâmplă?”, a mai spus Dăianu.
