Contribuțiile românilor la pensii se schimbă de anul viitor! Potrivit unui proiect depus în Parlament, contribuția la pilonul doi va crește treptat de la 4,75% la 6%. Măsura este însă una cu două tăișuri pentru că vor ajunge mai mulți bani la pensiile private și o sumă mai mică la pensia de stat. Totul în condițiile în care Guvernul a limitat modul în care oamenii își retrag economiile.
Cota contribuțiilor la Pilonul II de pensii ar putea crește treptat de la nivelul actual de 4,75% din salariul brut până la 6%, conform unui proiect de lege transmis Parlamentului spre dezbatere și adoptare în regim de urgență. Documentul prevede ca prima etapă de majorare să aibă loc la 1 ianuarie 2026, când contribuția va ajunge la 5,25%, urmând ca de la 1 ianuarie 2027 aceasta să urce la 6%. Procedura accelerată de adoptare a fost justificată prin nevoia de a aplica legea încă din 2026 și de a respecta angajamentele de reformă incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Inițiativa legislativă a fost înaintată Consiliului Economic și Social pentru avizare.
Argumentele din spatele propunerii de creștere
Expunerea de motive care însoțește proiectul de lege subliniază riscurile viitoare ale sistemului public de pensii, cunoscut ca Pilonul I, începând cu anul 2030. Una dintre principalele probleme anticipate este pensionarea generației de „decreței”, ceea ce va accentua presiunea financiară asupra bugetului public.
„La momentul adoptării legislației în temeiul căreia s-a constituit Pilonului 2 de pensii, Legea nr.411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat a prevăzut în mod expres faptul că, la momentul începerii activității de colectare, cuantumul contribuției este de 2% din baza de calcul, urmând ca în termen de 8 ani de la începerea colectării, cota de contribuție să se majoreze până la 6%, cu o creștere de 0,5 puncte procentuale pe an, începând cu data de 1 ianuarie a fiecărui an.”
Totuși, crizele economice și financiare din ultimele decenii au determinat guvernele să amâne sau să suspende aceste creșteri, în ciuda prognozelor care arătau că după 2030 Pilonul I va întâmpina dificultăți serioase în a asigura un nivel decent de pensii raportat la salariul activ.
Documentul subliniază că Pilonul II are nevoie de o consolidare rapidă, pentru a crește sumele acumulate în conturile individuale ale celor peste 8,4 milioane de participanți. „Așadar, Pilonul 2 de pensii necesită o susținere puternică și accelerată în vederea creșterii considerabile a acumulărilor în conturile individuale ale celor peste 8,4 milioane de participanți, în condițiile în care foarte mulți vor solicita acest drept în aproximativ 5-10 ani”, se arată în expunerea de motive.
Legătura dintre reformă și PNRR
Inițiatorii actului normativ arată că majorarea contribuțiilor face parte din obiectivele de reformă asumate de România prin PNRR. Printre acestea se numără „asigurarea viabilității pe termen lung a fondurilor de pensii din cadrul celui de-al doilea pilon”. În același context, componenta C8.R6 din plan prevede „întărirea Pilonului II de pensii prin creșterea contribuțiilor la Pilonul II, în linie cu prevederile Strategiei Fiscal-Bugetare, pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii”.
Impactul financiar asupra bugetului de stat
Nota de fundamentare explică faptul că, deși măsura va avea un efect negativ temporar asupra veniturilor bugetare, impactul pe termen mediu și lung va fi favorabil economiei. „Relativul impact bugetar pe componenta de venituri va fi resorbit prin veniturile mai mari (din contribuții sociale/impozit pe salarii) determinate de eliminarea unor facilități fiscale în anii 2024-2025 (sectorul IT, construcții, agricultură). Mai mult decât atât, prin modul de transformare a contribuțiilor la Pilonul 2 în unități investiționale, impactul bugetar pe termen mediu și lung va fi unul pozitiv: impact pozitiv asupra finanțării pieței de capital, impact pozitiv asupra finanțării datoriei guvernamentale etc.”, se arată în document.
Pe termen scurt însă, bugetul public de pensii (Pilonul I) va fi afectat, deoarece o parte din contribuțiile sociale vor fi redirecționate către Pilonul II. În prezent, contribuția de 4,75% din salariul brut merge către fondurile private de pensii, sumă reținută din totalul de 25% reprezentând contribuția de asigurări sociale (CAS). Restul contribuției este direcționat către Pilonul I. Prin urmare, orice creștere a cotei pentru Pilonul II reduce automat fondurile disponibile pentru sistemul public.
Bolojan, contrazis oficial de CSM: jalonul PNRR nu are nicio legătură cu pensiile speciale
Beneficiile economice ale consolidării Pilonului II
Pe termen lung, proiectul este considerat o măsură care susține stabilitatea financiară și dezvoltarea pieței de capital. Banii acumulați în conturile Pilonului II sunt investiți de administratori, în conformitate cu reglementările legale, pentru a obține randamente în beneficiul participanților. O mare parte dintre aceste fonduri este plasată pe piața de capital românească, în obligațiuni și titluri de stat. Fondurile de pensii reprezintă cel mai mare investitor instituțional din România, contribuind direct la finanțarea deficitului bugetar și a datoriei publice prin achiziția de titluri emise de Ministerul Finanțelor.
Noi reguli privind retragerea pensiilor private
Pe lângă modificările de contribuție, autoritățile au propus și schimbări privind modalitatea de plată a pensiilor private. În august, Guvernul condus de Ilie Bolojan a aprobat un proiect de lege care limitează retragerea banilor acumulați în Pilonii II și III. Conform acestuia, beneficiarii vor putea retrage cel mult 30% din sumă într-o singură tranșă, iar restul va fi plătit lunar timp de 8 ani sau sub forma unei rente viagere.
Există o singură excepție: dacă totalul din cont nu depășește 15.300 de lei (echivalentul a 3.060 de euro), persoana poate retrage întreaga sumă dintr-o dată sau eșalonat pe parcursul a 12 luni.
În prezent, în lipsa unei legi specifice, fondurile din Pilonii II și III sunt retrase integral sau distribuite pe o perioadă de 5 ani.
