Datoriile firmelor românești către fisc au explodat în ultima parte a anului 2025. Potrivit celor mai recente analize financiare, restanțele către bugetul de stat au ajuns la aproaape 78 de miliarde de lei.

Datoriile companiilor românești către bugetul de stat și bugetele sociale au atins un nou prag critic la începutul anului 2026. Analiza datelor din T4 2025 arată un blocaj financiar alarmant, cu peste 45.000 de firme care figurează cu restanțe masive, în special în Capitală și în sectorul construcțiilor.

Structura datoriilor

Conform datelor furnizate de platforma de analiză financiară RisCo.ro, cea mai mare parte a restanțelor provine din obligațiile directe către bugetul de stat, totalizând 58,5 miliarde lei.

Distribuția sumelor către celelalte bugete evidențiază presiunea asupra sistemelor publice

  • Asigurări sociale: 14,4 miliarde lei;
  • Sănătate: 4,4 miliarde lei;
  • Șomaj: 509 milioane lei;
  • Datorii contestate (litigii fiscale): 1,65 miliarde lei.

Bucureștiul, campion la datorii

Distribuția teritorială arată o discrepanță uriașă între regiunile economice ale României. Bucureștiul rămâne epicentrul datoriilor, cu 30,9 miliarde lei și aproape 18.000 de firme cu probleme.

Topul județelor cu cele mai mari datorii în T4 2025

  1. București: 30,9 mld. lei
  2. Ilfov: 7,3 mld. lei
  3. Constanța: 3,5 mld. lei
  4. Timiș: 2,7 mld. lei
  5. Sibiu, Buzău și Hunedoara: peste 2 mld. lei fiecare.

La polul opus, județe precum Covasna, Vâlcea și Sălaj demonstrează o disciplină financiară mai ridicată, cu datorii sub pragul de 200 milioane lei.

Construcțiile și Comerțul, „gaura neagă a încasărilor” la buget

Analiza pe domenii de activitate confirmă faptul că lucrările de construcții reprezintă „gaura neagră” a încasărilor bugetare.

Domeniu de activitateValoare datorii (mld. lei)Nr. firme restante
Construcții (rezidențiale/nerezidențiale)5,35.992
Comerț alimentar, băuturi și tutun4,5
Comerț cu ridicata specializat2,8
Industria chimică2,3
Pază și protecție1,9

Alte sectoare cu dificultăți majore includ transportul rutier de mărfuri (1,7 miliarde lei) și infrastructura de transport (drumuri și căi ferate), cu restanțe de 1,9 miliarde lei.

Articolul precedentFlorin Cîțu face praf argumentele lui Ilie Bolojan: „Deficitul poate scădea fără să prăbușești economia. Am făcut-o deja, fără să cresc taxe”