Amăgire amară. Creșterile salariale ale Guvernului nu vor ține angajații în țară

România are o rată a joburilor vacante sensibil sub media Uniunii Europene, în stagnare comparativ cu nivelul înregistrat anul trecut.

Astfel, deși ne amăgim că avem multe locuri de muncă libere, și oferta de joburi din UE este considerabilă. Este greu pentru angajatorul român să își își țină oamenii pe loc și cu atât mai greu să aducă alții. Spre exemplu, Belgia are o rată a joburilor vacante de aproape trei ori mai mare decât România, iar posibilitatea ca belgienii să plece pe salarii mai mari este extrem de redusă.

O problemă suplimentară pentru România o reprezintă faptul că deși avem cele mai mari creșteri ale costurilor cu angajații în ultimii trei ani, în contextul în care UE acuză lipsa angajaților, companiile occidentale vor fi nevoite să ridice salariile.

În acest fel se va păstra avantajul competitiv al firmelor vest-europene, care având o ofertă salarială mult mai bună decât a României, vor continua să absoarbă forța de muncă, atât calificată, cât și necalificată dintr-o țară ca România.

Nevoia de meseriași înalt calificați

„Dacă vom continua să mergem pe meserii cu performanță inferioară și salarii mici, la nivelul minim pe economia națională, sau cu 100-200 de lei în plus, vom continua să pierdem forță de muncă”, a declarat Cristian Pârvan, secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

El spune că lucrătorii din aceste zone nu vor accepta să rămână în țară, pentru că pot pleca oricând în Franța sau Germania, unde primesc mai mulți bani la același nivel de competență și nici nu trebuie să vorbească limba franceză sau germană la un stadiu avansat.

Avem o criză evidentă de muncitori calificați. Pârvan a dat exemplul prelucrătorilor care lucrează pe mașini cu comandă numerică, unde mai mult de 75% din salariați au vârste de peste 50 de ani, cei din grupa 30-50 de ani  sunt în proporție de 2%, iar cei sub 30 de ani „învață meserie și apoi pleacă în Occident”.

De asemenea, conform unor estimări ale specialiștilor din domeniul HORECA, „în câțiva ani de zile vom rămâne fără bucătari, pentru că ei trebuie să știe să gătească, pot fi angajați oricând în străinătate fără să cunoască prea bine limba țării respective”, arată secretarul general al AOAR.

Acesta crede că prin stimularea profesiilor calificate, se va crea o piață pentru industria serviciilor, și astfel vor fi generate noi locuri de muncă. „Toată lumea vrea o bonă la copil ori să apeleze la firme de curățenie profesioniste, dar nu toată lumea îți permite asemenea servicii”, a subliniat Cristian Pârvan.

Multe joburi libere în țările dezvoltate

Rata joburilor vacante a fost, în Uniunea Europeană, de 2,2% în al doilea trimestru din 2018, la același nivel cu trimestrul precedent și în creștere cu 2% față de perioada similară a anului trecut, potrivit unui comunicat publicat de Eurostat.

S-au înregistrat rate vacante de 2,1% în industrie și construcții și de 2,5% în servicii.

În zona euro, rata locurilor de muncă vacante s-a situat la 2,1% în trimestrul II 2018, stabile comparativ cu cele trei luni anterioare și în avans cu 1,9% față de același interval din 2017. Zona euro a avut o rată a joburilor vacante de 1,9% în industrie și construcții și de 2,4% în servicii.

Dintre statele membre UE care au prezentat date, cele mai mare rate ale joburilor vacante au fost înregistrate, în al doilea trimestru al acestui an, de Cehia (5,4%), Belgia (3,5%), Olanda (3,1%), Germania (2,9%). La polul opus, se situează Grecia (0,7%), Bulgaria, Spania și Portugalia (toate cu 0,9%).

România avea o rată de 1,3% sensibil mai mica decât media UE.

În trimestrul II 2018 față de aceeași perioadă a anului trecut, cele mai puternice salturi au fost înregistrate în Cehia (1,8 puncte procentuale), Letonia (0,8 pp), Cipru (0,6 pp), Ungaria, Olanda și Finlanda (toate cu 0,5 pp).

Nivelul a rămas stabil în România, Danemarca, Irlanda, Grecia, Lituania, Malta, Portugalia. Estonia a avut o scădere de 0,3 puncte procentuale.

Ce este rata de neocupare

Rata de neocupare a locurilor de muncă (JVR) măsoară proporția totală de posturi vacante, exprimată ca procent dintre numărul locurilor de muncă vacante și numărul de posturi ocupate la care se adaugă numărul locurilor de muncă vacante.

Un post vacant este definit ca un post plătit (nou creat, neocupat sau pe cale să devină vacant) pentru care angajatorul ia măsuri active pentru a găsi un candidat adecvat din afara întreprinderii în cauză și este pregătit să ia mai multe măsuri și care intenționează angajatorul pentru a umple fie imediat, fie în viitorul apropiat.

Conform acestei definiții, un loc de muncă vacant ar trebui să fie deschis candidaților din afara unei întreprinderi. Cu toate acestea, acest lucru nu exclude posibilitatea angajatorului de a recruta un candidat intern pentru post. Un post vacant care este deschis doar candidaților interni nu ar trebui tratat ca un post vacant. Un post ocupat este un post plătit în cadrul unei organizații la care a fost repartizat un angajat.