Economia României se va redresa de pe urma scăderii producției din prima jumătate a anului, dar producția producția reală nu va reveni, probabil, la nivelurile de dinainte criză până la sfârșitul anului 2022, arată previziunile de toamnă ale Comisiei Europene. Pe de altă parte, deficitul și datoria publică vor avea creșteri semnificative, iar 2022 va fi cel mai dificil an din acest punct de vedere.
Investiţiile au surprins cu o contribuţie pozitivă la creştere în condiţiile în care activitatea de construcţii a fost, în mare parte, neafectată de măsurile de izolare, se spune în capitolul dedicat României.
Rederesarea, chiar dacă va fi solidă, nu va fi extrem de rapidă. Astfel, pentru 2021 este estimată un avans de 3,3%, iar în 2022 de 3,8%. Aceste evoluții, atrage atenția Comisia Europeană, pot fi influențate negativ de gradul foarte ridicat de incertitudine, având în vedere recentele evoluţii ale pandemiei.
Estimările publicate joi sunt mai optimiste decât prognozele din primăvară, când estimarea privind contracția economiei României era de 6%.
De asemenea, este de așteptat ca deficitul bugetar al României să crească semnificativ, ca urmare a efortului fiscal necesar pentru combaterea crizei, dar și a derapajelor fiscale din trecut.
Deficitul guvernamental și datoria publică vor exploda, majorarea pensiilor indicată drept unul din factori
Astfel, deficitul guvernamental al României este preconizat să crească până la 10,3% din PIB în 2020, de la un nivel revizuit la 4,4% din PIB în 2019. Comparativ, în primăvară Executivul comunitar estima că România va încheia anul 2020 cu un deficit guvernamental de 9,2% din PIB.
„Trendul expansionist pre-existent, determinat în mare parte de majorarea pensiilor, ar urma să fie agravat de impactul crizei COVID-19. Veniturile din taxe vor fi afectate negativ de recesiune”, apreciază Comisia Europeană.
Sub presiune acestor factori, deficitul guvernamental al României va continua să crească, cu estimări de 11,3% din PIB în 2021 şi 12,5% din PIB în 2022. „Acest lucru este cauzat de efectele pe întregul an ale majorării pensiilor cu 40% începând din luna septembrie 2020 şi unei recalculări a pensiilor programată pentru luna septembrie 2021„, spune documentul Comisiei.
În consecinţă, datoria României raportată la PIB ar urma să crească de la 35,3%, în 2019 până la 63,6% în 2022.
Executivul comunitar subliniază și faptul că proiecțiiile ar putea fi mai bune în cazul în care majorarea pensiilor şi a alocaţiilor ar fi mai moderată și mizează pe varianta de 14%, propusă de Guver, nu pe cea de 40%, impusă în Parlament de majoritatea PSD.
Documentul atrage atenția că activitatea economică din Europa, în ciuda revenirii puternice din al treilea trimestru, recrudescența din ultimele săptămâni a pandemiei duce la o serie de perturbări, în timp ce autoritățile naționale introduc noi măsuri de sănătate publică pentru a limita răspândirea virusului.
Situația epidemiologică înseamnă că previziunile de creștere pe perioada analizată fac obiectul unui grad extrem de ridicat de incertitudine și de riscuri, avertizează CE.
