Piața țigărilor de contrabandă a ajuns la 17,3% din total, înregistrând doar în luna ianarie o creștere de aproape 2%. Chiar dacă procentele sunt în scădere, Republica Moldova și Ucraina sunt țările de proveniență cu precădere a țigărilor de contrabandă, urmate de Serbia.
Piaţa neagră a ţigaretelor a avansat în ianuarie la 17,3% din totalul consumului, cu 1,9 puncte procentuale (p.p.) mai mult faţă de noiembrie 2018, acest procent depăşind media anului 2018, care a fost de 16,3%, potrivit ultimelor date Novel Research.
”Cea mai mare creştere a comerţului ilegal se înregistrează în sud-vest, cu 12,2 p.p. faţă de noiembrie 2018, până la 28,9%. Singura regiune a ţării în care contrabanda scade în ianuarie este nord-vest, cu 3 p.p. până la 13,9%. Din punct de vedere al provenienţei, „cheap whites” (ţigarete no-name, produse legal sau ilegal şi destinate pieţei negre) continuă să fie principala sursă, cu aproape 60%. Ponderea produselor din tutun provenite ilegal din Moldova se află în scădere (cu 8,1 p.p. până la 19,1%), iar a celor din Ucraina în creştere (cu 4,1 p.p. până la 12,9%), Serbia continuând să rămână relativ constantă”, a declarat Marian Marcu.
Nivelul contrabandei a crescut în contextul în care, la finalul anului trecut, Guvernul a decis creşterea cu aproape 10% a nivelului accizei aplicate ţigaretelor.
”După ce, la finalul anului trecut, Guvernul a decis creşterea cu aproape 10% a nivelului accizei aplicate ţigaretelor, iată că în ianuarie anul curent nivelul contrabandei a crescut cu aproape 12%. În ciuda unor capturi importante realizate la graniţele României, accesul la produse pentru care nu se plăteşte nicio taxă rămâne facil în absenţa modernizării punctelor vamale şi a unui mai bun control al punctelor de vânzare. Sperăm ca factorii cu putere de decizie să nu uite că aproximativ 80% din preţul unui pachet de ţigarete înseamnă taxe şi, drept urmare, fiecare pachet de ţigări vândut de contrabandişti este în primul rând o pierdere pentru stat şi apoi pentru consumatori şi companiile private”, a declarat Ileana Dumitru, director juridic şi relaţii publice, British American Tobacco.
Gilda Lazăr, director corporate affairs & communications JTI Romania, Moldova şi Bulgaria, a atras atenţia că, anualizat, cele aproape două puncte procentuale în plus la contrabandă înseamnă circa 70 de milioane de euro în minus la bugetul de stat.
”Prin OUG 114/2018, acciza a crescut mai mult decât era necesar pentru conformarea la cerinţele europene. În ultimul deceniu, acciza a mai crescut cu 10 euro într-un an doar în 2010, când contrabanda a sărit la 36,2%. Saltul abrupt al pieţei negre, în ianuarie, este îngrijorător. Paradoxal însă, la nivel oficial, energiile nu par a fi canalizate împotriva contrabandei, ci împotriva companiilor legale, activiştii organizând luna aceasta un eveniment anti-tutun, sub patronajul Preşedintelui României. În prezent, producătorii fac eforturi mari pentru a implementa, la 20 mai 2019, un sistem complex şi inutil de trasabilitate, care va monitoriza ţigaretele din interiorul UE, deşi 90% din contrabandă provine din afara Uniunii. Cu certitudine, este nevoie de realism şi echilibru în reglementarea unei industrii care aduce anual la buget peste 3 miliarde de euro”, a declarat Gilda Lazăr.
Alexandra Olaru, Director External Affairs, Philip Morris România, atrage atenţia că distanţa între media contrabandei din Uniunea Europeană de circa 10% şi cea din România devine din ce în ce mai mare.
”Eforturile companiilor legale, cum este programul PMI Impact, prin care susţinem autorităţile competente în combaterea contrabandei, trebuie dublate de acţiuni şi măsuri concrete şi din partea autorităţilor de reglementare. Altfel, aplicarea legii va fi din nou îngreunată, iar comerţul ilegal va continua să crească, în detrimentul pieţei legale, bugetului de stat, a dezvoltării economice a comunităţilor de la frontiere, precum şi a întregii societăţi, dat fiind că fenomenul contrabandei alimentează infracţionalitatea şi crima organizată”, a declarat Alexandra Olaru.
