Propunere CE: 27 miliarde de euro pentru România pentru perioada 2021-2027, fonduri de coeziune

Politicile de coeziune ale Comisiei Europene pentru următorul exercițiu bugetaar (2021-2027) prevăd o diminuare cu 10% a fondurilor destinate acestui sector, până la 330 de miliarde de euro, și redirecționarea fondurilor destinate țărilor din Europa Centrală și de Est spre statele de le periferie, precum Grecia, Italia și Spania, dezvăluie Financial Times.

Pentru România sunt alocate, în proiectul de buget european 2021-2027, fonduri în valoare de 27,203 miliarde euro de la politica de coeziune, conform propunerilor publicate marți de Comisia Europeană. Aceasta reprezintă pentru țara noastră o creștere de 8%, comparativ cu perioada precedentă, a declarat la Bruxelles, comisarul european, Corina Crețu.

Bugetul pentru perioada 2021-2027, primul după ce Marea Britanie va ieși din UE, ar urma să crească până la 1.100 miliarde euro, de la 1.000 miliarde euro în actuala perioadă de șapte ani. Propunerile Comisiei vizează alocarea unor resurse mai mari pentru cercetare, securitate și economie digitală precum și limitarea fondurilor pentru regiunile mai sărace și fermieri.

„Propunem o politică de coeziune pentru toate regiunile, care să nu lase pe nimeni în urmă. Am îmbunătățit flexibilitatea acestei politici pentru a o adapta la noile priorități și pentru a spori protecția cetățenilor UE. Am simplificat, de asemenea, normele, iar acest lucru va fi în beneficiul tuturor, de la întreprinderile mici la antreprenori și la școli și spitale, care vor putea obține fonduri mai ușor”, a declarat comisarul pentru politica regională, Corina Crețu.

Printre principalele elemente ale propunerii Comisiei pentru modernizarea politicii de coeziune se regăsește și o abordare adaptată. Politica de coeziune clasifică regiunile în trei categorii: regiuni mai puțin dezvoltate, regiuni de tranziție și regiuni dezvoltate. PIB-ul pe cap de locuitor rămâne în continuare principalul criteriu de alocare a fondurilor necesare pentru a reduce discrepanțele și a ajuta regiunile cu venituri și creștere economică scăzute sa recupereze decalajele. De asemenea, au fost introduse noi criterii pentru a reflecta mai bine realitatea de pe teren, și anume șomajul în rândul tinerilor, nivelul scăzut de educație, schimbările climatice și primirea și integrarea migranților.

Cifrele exacte încă fac obiectul unor dezbateri politice dure în cadrul Comisiei Europene. Dar modelul care le este prezentat comisarilor UE propune diminuarea finanțării destinate Poloniei cu 23%, reprezentând o scădere cu 19,5 miliarde de euro comparativ cu perioada 2014-2020, când Varșovia a primit 83,9 miliarde de euro la valoarea din 2018. Jerzy Kwiecinski, ministrul polonez al Dezvoltării, a atras atenția că reducerile ar fi "total incorecte", un semnal că noile propuneri bugetare riscă să amplifice tensiunile între țările est-europene și cele vest-europene, scrie Financial Times.

Ungaria, Cehia, Estonia și Lituania riscă reduceri ale finanțării cu 24%. În schimb, țările sudice afectate de crize financiare ar urma să beneficieze de fonduri suplimentare. Finanțarea destinată Spaniei ar urma să fie suplimentată cu 5%, până la nivelul de 34 de miliarde de euro, Grecia ar beneficia de o majorare cu 8%, până la 19,2 miliarde de euro, iar Italia va primi în plus 6,4%, până la 38,6 miliarde de euro.

Comisia Europeană argumentează că schimbarea abordării reflectă "evoluția disparităților" produse în Europa de la izbucnirea crizei financiare, menținându-se atenția asupra regiunilor defavorizate. În total, țările baltice și cele patru țări din Grupul Vișegrad (Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia) ar pierde 37 de miliarde € în viitorul interval bugetar, în timp ce statele sudice afectate de criza financiară - Portugalia, Spania, Italia, Grecia și Republica Cipru - vor primi în plus 3,7 miliarde €.